Joanne Rowling - Harry Potter şi Prinţul Semipur

— La Beauxbatons, spuse Fleur mulţumită, aveam un alt mod de a susţine examenele. Crrred că varrrianta noastrrră este mai bună. Errram evaluaţi după şase ani de studiu, nu cinci, şi apoi…

Cuvintele lui Fleur fură acoperite de un ţipăt. Hermione arăta cu mâna spre fereastra de la bucătărie. Pe cer se vedeau limpede trei puncte negre, care deveneau din ce în ce mai mari.

— Sunt bufniţe, nu-ncape îndoială, spuse Ron răguşit, ridicându-se şi alăturându-i-se fetei lângă fereastră.

— Şi sunt trei, zise Harry, ducându-se de partea cealaltă a lui Hermione.

— Una pentru fiecare dintre noi, şopti Hermione îngrozită. O, nu… o, nu… o, nu…

Îi apucă strâns pe Harry şi pe Ron de coate.

Bufniţele zburau direct spre Vizuină. Erau trei păsări maro-roşcate, care duceau câte un plic mare şi pătrat, aşa cum se observă când zburară mai jos, deasupra aleii din faţa casei.

— O, nu! chiţăi Hermione.

Doamna Weasley se strecură printre ei şi deschise fereastra de la bucătărie. Una câte una, bufniţele intrară în cameră şi se înşiruiră pe masă. Toate trei îşi ridicară piciorul drept.

Harry înaintă. Scrisoarea adresată lui era la bufniţa din mijloc. O dezlegă cu stângăcie. În stânga lui, Ron încerca să desfacă legăturile propriilor lui rezultate, iar în dreapta, lui Hermione îi tremurau mâinile atât de tare încât bufniţa ei se cutremura cu totul.

Toată lumea tăcea. Până la urmă, Harry reuşi să îşi desprindă plicul. Îl deschise repede şi despături foaia de pergament din interior.

REZULTATELE NIVELURILOR OBIŞNUITE DE VRĂJITORIE

Examene trecute cu:

„Remarcabil” (R)

„Peste Aşteptări” (P)

„Acceptabil” (A)

Examene picate cu:

„Insuficient” (I)

„Groaznic” (G)

„Trol”(T)

HARRY JAMES POTTER A OBŢINUT CALIFICATIVELE:

Apărare contra Magiei Negre: R

Astronomie: A

Farmece: P

Grijă faţă de Creaturile Magice: P

Ierbologie P

Istoria Magiei: G

Poţiuni: P

Previziuni despre Viitor: I

Transfigurare: P

Harry reciti rezultatele de mai multe ori, respirând mai uşor după fiecare lectură. Era în ordine, ştiuse de la început că avea să pice examenul de Previziuni despre Viitor, şi i-ar fi fost imposibil să fi luat examenul de Istoria Magiei, având în vedere că leşinase în mijlocul evaluării, dar luase note de trecere la toate celelalte materii! Urmări cu degetul lista calificativelor… luase note mari la Transfigurare şi Ierbologie, chiar luase „Peste aşteptări” la Poţiuni! Şi vestea cea mai bună era că obţinuse „Remarcabil” la Apărare contra Magiei Negre!

Se uită în jur. Hermione era întoarsă cu spatele la el şi avea capul plecat, dar Ron părea de-a dreptul încântat.

— Am picat doar la Previziuni despre Viitor şi Istoria Magiei, şi cui îi pasă de materiile astea? îi zise el fericit lui Harry. Poftim… să facem schimb.

Harry se uită la calificativele lui Ron, care nu obţinuse nici un „Remarcabil”…

— Ştiam eu că o să fii cel mai bun la Apărare contra Magiei Negre, spuse Ron, lovindu-l prieteneşte pe umăr. Ne-am descurcat destul de bine, nu-i aşa?

— Bravo! spuse doamna Weasley cu mândrie, ciufulindu-l pe Ron. Şapte N.O.V.-uri, mai multe decât Fred şi George la un loc!

— Hermione? zise Ginny cu precauţie, pentru că Hermione stătea în continuare întoarsă cu spatele la ei. Ce-ai făcut?

— Ăă… binişor, spuse Hermione cu o voce mică.

— Fii serioasă, spuse Ron, ducându-se direct la ea şi smulgându-i rezultatele din mână. Aşa cum mă aşteptam, zece „Remarcabil” şi un „Peste aşteptări” la Apărarea contra Magiei Negre. Se uită la ea, pe jumătate amuzat, pe jumătate exasperat. Tu chiar eşti dezamăgită, nu-i aşa?

Hermione clătină din cap, dar Harry râse.

— Ei bine, acum suntem la nivelul T.V.E.E.-urilor, zise Ron zâmbind. Spune-mi, mamă, nu-i aşa că mai ai nişte cârnaţi din ăia?

Harry îşi parcurse din nou rezultatele. Nici nu se aşteptase să fie mai bune. Dar simţi o urmă de regret… acesta era sfârşitul ambiţiei sale de a deveni Auror. Nu obţinuse calificativul necesar la Poţiuni. Ştiuse că avea să se întâmple aşa, dar tot simţi un gol în stomac când privi iarăşi P-ul mic şi negru.

De fapt, era destul de ciudat, dat fiind că primul care îi spusese lui Harry că ar fi putut deveni un Auror priceput fusese un Devorator al Morţii impostor, dar Harry îmbrăţişase această posibilitate, negândindu-se ce altă meserie ar fi vrut să aibă. Mai mult, păruse să-i fie sortit să ajungă Auror, după ce auzise profeţia cu o lună în urmă… nici unul nu poate trăi pe când celălalt supravieţuieşte. Nu ar fi fost conform profeţiei şi nu şi-ar fi sporit şansele de a supravieţui, dacă s-ar fi alăturat vrăjitorilor foarte bine antrenaţi, a căror misiune era să-l găsească şi să-l ucidă pe Cap-de-Mort?

Pe parcursul următoarelor câteva săptămâni, Harry nu trecu dincolo de gardul grădinii Vizuinii. Îşi petrecu cea mai mare parte a timpului jucând vâjthaţ, doi contra doi, în livada familiei Weasley (el şi Hermione contra lui Ron şi Ginny; Hermione habar nu avea să joace, iar Ginny era pricepută, aşa că echipele erau echilibrate) şi serile le petrecu mâncând pe săturate din bucatele pe care le pregătea doamna Weasley.

Ar fi fost o vacanţă fericită şi liniştită, dacă nu ar fi avut loc aproape în fiecare zi noi dispariţii, accidente stranii şi chiar decese în Profetul zilei. Câteodată Bill şi domnul Weasley aduceau veşti de ultimă oră, înainte ca acestea să ajungă în presă. Spre nemulţumirea doamnei Weasley, sărbătorirea zilei de naştere a lui Harry, când acesta împlini şaisprezece ani, fu tulburată de noutăţile sumbre pe care le anunţă Remus Lupin, care părea tras la faţă şi preocupat. Părul lui castaniu înspicat avea o dominantă sură, iar hainele îi erau mai ponosite şi mai peticite decât înainte.

— Au mai avut loc câteva atacuri ale Dementorilor, anunţă el, în timp ce doamna Weasley îi întindea o felie mare de tort. Şi au descoperit trupul neînsufleţit al lui Igor Karkaroff într-o colibă în nord. Era şi Semnul Întunecat deasupra colibei. Mă rog, sincer să fiu, mă mir că a supravieţuit încă un an după ce i-a părăsit pe Devoratorii Morţii. Din câte ţin minte, în cazul lui Regulus, fratele lui Sirius, l-au găsit după câteva zile.

— Da, mă rog, zise doamna Weasley, încruntându-se. Poate că ar fi mai bine să vorbim despre alt…

— Ai auzit cumva de Florean Fortescue, Remus? întrebă Bill, în timp ce Fleur îl servea cu vin. Cel care…

— … vindea îngheţate pe Aleea Diagon? interveni Harry, simţind un gol neplăcut în stomac. Ţin minte că îmi dădea îngheţată pe gratis. A păţit ceva?

— Se pare că a fost răpit, dacă te uiţi cum arată prăvălia.

— De ce? întrebă Ron, în timp ce doamna Weasley se uită urât şi cu subînţeles la Bill.

— Nu ştie nimeni. Probabil că i-a supărat cu ceva. Florean era un vrăjitor de treabă.

— Apropo de Aleea Diagon, zise domnul Weasley, se pare că a dispărut şi Ollivander.

— Cel care făcea baghete? spuse Ginny speriată.

— Chiar el. Magazinul e gol. Nici urmă de luptă. Nu se ştie dacă a plecat de bunăvoie sau a fost răpit.