Între timp, Sam primise vești îmbucurătoare. În Seliujo, țara situată la sud de Soul City, se descoperise tungsten și iridiu. Primi raportul de la prospector, care nu avusese încredere și transmită știrea prin altcineva. Veni însă și cu vești proaste. Selina Hastings refuza să permită celor din Parolando exploatarea minereului. Dacă ar fi știut că un parolandan făcea săpături în zona muntoasă l-ar fi alungat din țară. Nu dorea să se arate neprietenoasă, fiindcă îl iubea pe Sam Clemens, apreciindu-l ca om, dar nu era de acord cu Vaporul și de aceea n-ar fi îngăduit folosirea bogățiilor țârii ei pentru construirea lui.
Sam. explodă și, după cum se exprima Joe, „ztrigă de ze aude până departe”. Tungstenul era absolut necesar pentru creșterea rezistenței materialelor unelte, dar chiar și pentru aparate de radio și, evident, televizoare pentru televiziune cu circuit închis. Iridiul putea fi folosit pentru a conferi rezistență platinei din care se fabricau instrumente științifice, chirurgicale și vârfuri de peniță.
Necunoscutul Misterios îi spusese lui Sam că plasase zăcământul de substanțe minerale aici fără știrea celorlalți Etici. Pe lângă bauxită, criolit și platină se găseau tungsten și iridiu. Dar se produsese o greșeală, astfel că acestea din urmă fuseseră plasate cu câteva mile mai la sud de primele trei.
Sam nu-i comunică imediat lui Ioan toate acestea, deoarece avea nevoie de timp să aprecieze situația. Ioan va cere, desigur, ca metalele să fie vândute statului Parolando, în caz contrar va declara război.
În vreme ce se învârtea agitat prin timonerie, umplând-o cu fum verzui de trabuc, auzi răpăit de tobe. Se folosea un cod necunoscut lui, dar pe care îl recunoscu după câteva clipe drept folosit de cei din Soul City. Curând apăru și Firebrass la picioarele scării.
— Sinjoro Hacking are știre despre descoperirea zăcământului de tungsten și iridiu în Selinujo. Dacă nu ajungi la o înțelegere cu Selina, nu cumva să-i invadezi țara. Ar considera asta drept declarație de război cu Soul City.
Sam privi pe iubloul de la tribord, pe lângă Firebrass.
— Uite-l și pe Ioan venind fuguța, spuse el drept răspuns. A auzit și el vestea. Sistemul lui de informații e la fel de bun ca și-al vostru, având doar câteva minute de întârziere. Nu știu pe unde se scurg informațiile din propria mea rețea, dar gaura-i atât de mare încât, dacă aș fi vapor, m-aș scufunda, ceea ce nu m-ar mira prea tare.
Ioan intră pufnind și gâfâind, cu fața congestionată și ochii bulbucați. De la introducerea alcoolului, se îngrășase și mai mult și când nu era cherchelit, era beat de-a binelea.
Sam era furios dar, în același timp, amuzat de situație. Ioan ar fi vrut să-l cheme pe Sam la palat, pentru a-și păstra neștirbită demnitatea de fost Rege al Angliei, Știa însă că Sam s-ar codi să vină și, până și se întâmple o asemenea minune, nu avea cum să afle manevrele puse la cale de Firebrass și Sam.
— Ce se petrece? se răsti el fulgerându-i cu privirea.
— Poate știi tu, îl înfruntă Sam, Se pare că ești mai bine informat decât mine asupra laturii misterioase a afacerii,
— N-am de gând să-ți tolerez glumele proaste! răspunse Ioan. Apoi, fără să-l invite nimeni, își turnă o stacană de alcool. Am înțeles la ce se referă mesajul, chiar dacă nu știu codul!
— Atâta lucru am priceput și eu, spuse Sam. Spre informarea ta, în caz că ți-a scăpat ceva…, și-i relată ce discutase cu Firebrass.
— Aroganța voastră, a negrilor, devine insuportabila, se scapă Ioan. Vă permiteți să recomandați conducătorilor din Parolando, stat independent, cum să-și rezolve probleme de interes vital. Ei, te asigur că eu nu îngădui așa un amestec. Într-un fel sau altul, tot vom obține metalele acelea. Selinujo n-are nevoie de ele, pe când noi, da! Nu vor păți nimic dacă ni le dau. Vom face un târg cinstit.
— Cum? întrebă Firebrass. Cei din SeJinujo nu vor nici arme, nici alcool. Ce le poți oferi?
— Pace, protecție împotriva unui război!
Firebrass ridică din umeri și zâmbi ironic, amplificând mânia lui Ioan.
— Desigur, puteți să faceți oferta. Dar spusele lui Hacking rămân valabile.
— Hacking nu-i iubește deloc pe cei din Selinujo; spuse Sam. I-a pus pe goană pe toți misionarii; fie ei albi ori negri.
— Fiindcă predicau un pacifism imediat. Mai propovăduiesc, și chiar practică, iubirea semenului, indiferent de culoarea pielii, iar Hacking susține ea ei constituie un pericol pentru stat. Negrii trebuie să se apere, altfel vor cădea din nou pradă sclaviei.
— Negrii? exclamă Sam.
— Da, noi, negrii, răspunse Firebrass, zâmbind.
Nu era prima oară că Firebrass lăsa impresia că nu prea dădea atenție culorii pielii. Identificarea lui cu negrii în sine nu era fermă. Viața nu-i fusese cu totul ferită de influența prejudecaților rasiale, dar ele nu-l afectaseră prea mult. Și uneori făcea afirmații care dădeau de înțeles că nu i-ar displăcea să primească o cușetă pe vapor.
Purtarea lui de până acum putea fi un joc, desigur.
— Vom negocia cu Sinjorino Hastings, spuse Sam. Ar fi bine să avem aparate de radio și televizoare pe vapor, iar atelierelor le-ar trebui tungsten. Dar ne-am putea descurca și fără ele.
Clipi din ochi spre Ioan, în semn că n-ar fi rău să susțină și el ideea. Numai că Ioan se încăpățâna ca de obicei.
— E treaba noastră cum vom proceda cu Selinujo, nu a altora.
– Îi voi comunica lui Hacking, spuse Firebrass. Dar, cum e o persoană greu de clintit, nu va înghiți orice minciună, cu atât mai puțin din partea unor capitaliști albi puși pe cuceriri.
Sam dădu să se înece, iar Ioan rămase cu ochii cât cepele.
— Așa vă consideră! reluă Firebrass. Și după cum definește el termenii aceștia, sunteți așa cum zice.
— Fiindcă am mare nevoie de vapor! strigă Sam. Știi pentru ce-l construim, care-i scopul final?…
Se zbătu să-și tempereze furia, iar asta îl făcu să suspine. Simțea că se învârte lumea cu el. Fusese cât pe ce să aducă vorba despre Necunoscut.
— Care? întrebă Firebrass.
— Lasă, răspunse Sam. Nici unul. Vreau să ajung la izvoarele Fluviului, atâta tot. Poate vom descoperi secretul acestui balamuc de lume. Cine știe? Dar nu voi accepta critici clin partea unuia care stă pe noadă și vrea să-i strângă în jurul lui pe toți de suflet. Dacă atâta dorește, să-i fie de bine, dar eu îmi mențin idealul de integrare. Iar eu sunt un alb născut în Missouri la 1835! Ia comparați asta cu moștenirea voastră și cu lumea în care ați trăit! Problema e, dacă nu folosesc sideritul pentru a construi vaporul, care e proiectat doar pentru călătorie, nu cuceriri se va găsi altcineva s-o facă. Iar aceia s-ar putea să nu-l folosească în scop turistic,ci pentru a ocupa și lua în stăpânire.
— Uite cum stau lucrurile, până acum am satisfăcut cererile lui Hacking, am plătit prețuri umflate pentru minereuri, când am fi putut merge acolo să i le smulgem. Ioan și-a cerut scuze pentru modul în care v-a vorbit ție și lui Hacking, iar dacă-ți închipui că unui Plantagenet îi vine ușor să facă așa ceva, înseamnă că habar n-ai de istorie. Păcat că Hacking nutrește asemenea sentimente. N-am dreptul să-l învinovățesc. Sigur, îi urăște pe albi. Dar nu ne mai aflăm pe Pământ! Condițiile de aici sunt cu totul altele.
— Dar oamenii nu se pot debarasa de atitudinile dobândite, răspunse Firebrass. Ura și iubirea, simpatiile și repulsiile, prejudecățile, adversitățile, toate persistă.
Читать дальше