Isaac Asimov - Marginea Fundaţiei
Здесь есть возможность читать онлайн «Isaac Asimov - Marginea Fundaţiei» весь текст электронной книги совершенно бесплатно (целиком полную версию без сокращений). В некоторых случаях можно слушать аудио, скачать через торрент в формате fb2 и присутствует краткое содержание. Город: Bucureşti, Год выпуска: 1995, ISBN: 1995, Издательство: Teora, Жанр: Фантастика и фэнтези, на румынском языке. Описание произведения, (предисловие) а так же отзывы посетителей доступны на портале библиотеки ЛибКат.
- Название:Marginea Fundaţiei
- Автор:
- Издательство:Teora
- Жанр:
- Год:1995
- Город:Bucureşti
- ISBN:9789732006290
- Рейтинг книги:4 / 5. Голосов: 1
-
Избранное:Добавить в избранное
- Отзывы:
-
Ваша оценка:
- 80
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
Marginea Fundaţiei: краткое содержание, описание и аннотация
Предлагаем к чтению аннотацию, описание, краткое содержание или предисловие (зависит от того, что написал сам автор книги «Marginea Fundaţiei»). Если вы не нашли необходимую информацию о книге — напишите в комментариях, мы постараемся отыскать её.
Marginea Fundaţiei — читать онлайн бесплатно полную книгу (весь текст) целиком
Ниже представлен текст книги, разбитый по страницам. Система сохранения места последней прочитанной страницы, позволяет с удобством читать онлайн бесплатно книгу «Marginea Fundaţiei», без необходимости каждый раз заново искать на чём Вы остановились. Поставьте закладку, и сможете в любой момент перейти на страницу, на которой закончили чтение.
Интервал:
Закладка:
— Da, înţeleg. Şi mulţi dintre noi gândesc la fel.
— Asa şi trebuie. N-am fost niciodată pe Terminus. Cu siguranţă că e un oraş mare.
— La drept vorbind, nu e, zise nepăsător Trevize. Presupun că-i mai mic decât Sayshell City.
— Vreţi să râdeţi de mine, făcu ea. Doar e capitala Federaţiei Fundaţiei, nu? Vreau să zic, alt Terminus nu mai există, adevărat?
— Nu, din câte ştiu, există doar un Terminus şi de acolo venim, din capitala Federaţiei Fundaţiei.
— Păi atunci trebuie să fie un oraş gigantic. Şi aţi făcut atâta drum ca să-l întâlniţi pe profesor?! Să ştiţi că ne mândrim cu el. Toată Galaxia îl consideră o autoritate demare prestigiu.
— Serios? În ce domeniu? întrebă Trevize.
— Tare ghiduş mai sunteţi. Ştie mai multe despre istoria antică decât… decât ştiu eu despre familia mea. Şi continuă să păşească înainte în ritm alert şi muzical.
Dacă îi tot spui cuiva că e glumeţ şi ghiduş nu se poate ca el să nu capete o înclinaţie reală către aşa ceva. Trevize zâmbi şi o întrebă:
— Presupun că profesorul ştie absolut totul despre Pământ.
— Pământ? (Se opri în faţa unei uşi şi îi privi pe amândoi fără să clipească.)
— Vreau să zic, lumea pe care s-a născut umanitatea.
— A, vă referiţi la planeta dintâi. Cred că da. De fapt, ar trebui să cunoască totul despre ea. La urma urmei, se află în Sectorul Sayshell. Toată lumea ştie asta! Aici e biroul lui. Mă duc să-l anunţ.
— Nu, încă nu, zise Trevize. Aşteptaţi puţin. Spuneţi-mi câte ceva despre Pământ.
— Practic n-am auzit pe nimeni numind-o Pământ. Cred că aşa i se zice pe Fundaţie. Noi îi spunem Gaia.
Trevize aruncă o privire spre Pelorat:
— Da? Şi unde este situată?
— Nicăieri. În hiperspaţiu; şi nimeni nu poate ajunge acolo. Când eram mică, bunica îmi povestea că, demult, Gaia fusese în spaţiul real, dar dezgustată din cale-afară din cauza…
— Crimelor şi a prostiei umane, continuă Pelorat, a părăsit spaţiul ruşinată şi a refuzat să mai aibă ceva de-a face cu fiinţele umane pe care le zămislise şi le trimisese în toate colţurile Galaxiei.
— Văd că ştiţi povestea. Aşa e. O prietenă de-a mea zice că asta-i o supersiţie. Îi arăt eu ei. Dacă aşa cred şi profesorii de pe Fundaţie…
Pe geamul fumuriu al uşii străluceau câteva cuvinte scrise cu litere strălucitoare în grafia greu de descifrat din Saysliell: SOTAYN QUINTESETZ ABT, iar dedesubt, cu aceleaşi caractere, se putea vedea o altă tăbliţă: CATEDRA DE ISTORIE ANTICĂ.
Tânăra atinse cu degetul un cerculeţ neted din metal. Nu se auzi nici un sunet, dar nuanţa fumurie a geamului deveni de un alb lăptos şi o voce calmă li se adresă pe un ton neutru: “Vă rog să vă prezentaţi”.
— Janov Pelorat de pe Terminus şi Golan Trevize de pe aceeaşi lume. Uşa se deschise instantaneu.
52
Bărbatul care se ridică de la birou îl ocoli şi veni să-i întâmpine; era înalt şi trecut de floarea vârstei. Avea un ten măsliniu deschis, iar părul, aranjat în bucle mici şi sârmoase, îi era cenuşiu ca oţelul. Întinse mâna ca să le ureze bun venit şi li se adresă cu o voce caldă şi liniştita:
— Eu sunt S.Q. Încântat să vă cunosc, domnilor Profesori.
— Eu n-am titlu academic. Îl însoţesc doar pe Profesor Pelorat. Puteţi să-mi spuneţi simplu Trevize, zise el în chip de explicaţie. Încântat să văcunosc, Profesore Abt.
Quintesetz ridică o mână, vizibil stânjenit:
— Nu, nu, vă rog. Abt e un titlu caraghios şi de prisos al cărui înţeles rămâne accesibil doar celor de pe Sayshell. Ignoraţi-l, vă rog, şi spuneţi-mi pur şi simplu S.Q. Pe Sayshell obişnuim să folosim iniţialele în relaţiile noastre sociale. Sunt încântat să vă cunosc pe amândoi, deşi nu mă aşteptam la o mică delegaţie.
Ezită o clipă apoi le întinse mâna pe rând după ce şi-o trecu pe stofa pantalonilor ca să şi-o şteargă.
Trevize îi strânse mâna, punându-şi întrebarea care era protocolul de salut pe Sayshell.
— Luaţi loc. vă rog, spuse Quintesetz. Regret dacă scaunele astea vi se vor părea lipsite de confortul obişnuit pe planeta noastră, dar, mie unul, nu-mi place să mă simt îmbrăţişat de ele. Asta-i moda zilei, însă eu prefer ca îmbrăţişarea să reprezinte cu totul altceva, nu sunteţi de aceeaşi părere?
Trevize zâmbi şi spuse în glumă:
— Cui nu-i place? Numele dumneavoastră, S.Q., pare să provină din Lumile de la Periferie, iar nu din Sayshell. Vă cer scuze dacă remarca vi se pare nelalocul ei.
— Nu mă supără deloc. Majoritatea strămoşilor mei au trăit pe Askone. În urma cu cinci generaţii, stră-străbunicii mei au plecat de pe Askone, deoarece jugul Fundaţiei devenise de nesuportat.
— Iar noi suntem de pe Fundaţie. Cerem iertare, spuse Pelorat.
Quintesetz făcu un semn împăciuitor:
— Doar n-o să întreţin duşmănia după cinci generaţii, deşi am auzit de astfel de întâmplări şi e mare păcat. Vreţi să mâncaţi ceva? Să vă ofer ceva de băut? Doriţi muzică ambientală?
— Dacă nu vă supăraţi, îndrăzni Pelorat, aş dori să trecem direct la subiect, dacă nu cumva obiceiurile sayshelliene sunt altele.
— Obiceiurile nu trebuie să devină un obstacol, vă asigur. Nici nu vă închipuiţi cât de binevenită este vizita dumneavoastră, Doctor Pelorat. Cu nici două săptămâni în urmă am citit articolul dumneavoastră despre miturile originilor în Archaeological Review şi mi s-a părut o sinteză genială — păcat că era cam concis.
Pelorat roşi de plăcere.
— Sunt deosebit de încântat că l-aţi citit. A trebuit să-l redactez mai condensat pentru că revista n-ar fi publicat un studiu complet. Proiectam să scriu un tratat pe această temă.
— Ar fi o idee foarte bună. Şi cum vă spuneam, imediat ce l-am citit am simţit nevoia să vă cunosc. Chiar mă gândeam să fac o vizită pe Terminus în acest scop, deşi ar fi fost destul de greu de aranjat.
— De ce asta? întrebă Trevize.
Quintesetz părea încurcat:
— Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar Sayshell nu doreşte să se alăture Federaţiei Fundaţiei şi de aceea descurajează orice legături cu Fundaţia. Rămânem neutri din tradiţie, înţelegeţi? Până şi Catârul ne-a lăsat în pace după ce a obţinut prin forţă o declaraţie solemnă de neutralitate. Din acest motiv, orice cerere pentru a efectua o vizită pe teritoriul Fundaţiei în general — şi pe Terminus în mod special — este privită cu suspiciune, deşi un savant ca mine, pe care nu-l interesează decât probleme academice, probabil c-ar obţine în cele din urmă un paşaport. Dar constat că n-a mai fost nevoie de toate demersurile astea pentru că aţi venit dumneavoastră la mine. Nici nu-mi vine să cred. Chiar mă întreb de ce. Aţi auzit despre mine aşa cum am auzit eu despre dumneavoastră?
— Vă cunosc opera, S.Q., şi în arhiva mea deţin rezumate ale lucrărilor dumneavoastră. Tocmai de aceea am venit să vă văd. Efectuez unele cercetări, atât în privinţa Pământului, care este cunoscut ca planetă unde-şi are originea specia umană, cât şi în legătură cu perioada de început a explorării şi colonizării Galaxiei. Iar ca interes special, doresc să aflu o serie de lucruri despre întemeierea Sayshellului.
— Judecând după subiectul lucrării, presupun că vă interesează miturile şi legendele, spuse Quintesetz.
— Chiar şi istoria, evenimentele reale, dacă se poate. Dacă nu, doar mituri şi legende.
Читать дальшеИнтервал:
Закладка:
Похожие книги на «Marginea Fundaţiei»
Представляем Вашему вниманию похожие книги на «Marginea Fundaţiei» списком для выбора. Мы отобрали схожую по названию и смыслу литературу в надежде предоставить читателям больше вариантов отыскать новые, интересные, ещё непрочитанные произведения.
Обсуждение, отзывы о книге «Marginea Fundaţiei» и просто собственные мнения читателей. Оставьте ваши комментарии, напишите, что Вы думаете о произведении, его смысле или главных героях. Укажите что конкретно понравилось, а что нет, и почему Вы так считаете.