Isaac Asimov - Marginea Fundaţiei
Здесь есть возможность читать онлайн «Isaac Asimov - Marginea Fundaţiei» весь текст электронной книги совершенно бесплатно (целиком полную версию без сокращений). В некоторых случаях можно слушать аудио, скачать через торрент в формате fb2 и присутствует краткое содержание. Город: Bucureşti, Год выпуска: 1995, ISBN: 1995, Издательство: Teora, Жанр: Фантастика и фэнтези, на румынском языке. Описание произведения, (предисловие) а так же отзывы посетителей доступны на портале библиотеки ЛибКат.
- Название:Marginea Fundaţiei
- Автор:
- Издательство:Teora
- Жанр:
- Год:1995
- Город:Bucureşti
- ISBN:9789732006290
- Рейтинг книги:4 / 5. Голосов: 1
-
Избранное:Добавить в избранное
- Отзывы:
-
Ваша оценка:
- 80
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
Marginea Fundaţiei: краткое содержание, описание и аннотация
Предлагаем к чтению аннотацию, описание, краткое содержание или предисловие (зависит от того, что написал сам автор книги «Marginea Fundaţiei»). Если вы не нашли необходимую информацию о книге — напишите в комментариях, мы постараемся отыскать её.
Marginea Fundaţiei — читать онлайн бесплатно полную книгу (весь текст) целиком
Ниже представлен текст книги, разбитый по страницам. Система сохранения места последней прочитанной страницы, позволяет с удобством читать онлайн бесплатно книгу «Marginea Fundaţiei», без необходимости каждый раз заново искать на чём Вы остановились. Поставьте закладку, и сможете в любой момент перейти на страницу, на которой закончили чтение.
Интервал:
Закладка:
— Primare, nu ştiu ce înseamnă voinţă liberă, răspunse Trevize. Probabil că gândurile mi-au fost perturbate pentru a da răspunsul pe care Gaia îl aşteaptă
— Mintea nu ţi-a fost perturbată în nici un fel, îl asigură Novi. Dacă puteam să-ţi influenţăm gândurile pentru a sluji scopurilor noastre, nu mai organizam această întâlnire. Dacă am fi atât de lipsiţi de principii, am adopta calea care ne-ar conveni nouă, fară să ne mai preocupe problemele mari şi binele umanităţi.
Gendibal o întrerupse:
— Cred că ar fi timpul să-mi permiteţi şi mie să-mi spun părerea. Consilier Trevize, nu te lasă mânat de o concepţie partizană şi meschină. Faptul că te-ai născut pe Terminus nu trebuie să te facă să crezi că Terminusul are prioritate în faţa Galaxiei. De cinci secole Galaxia se dezvoltă conform Planului Seldon. Procesul s-a desfăşurat şi înăuntrul şi în afara Federaţiei Fundaţiei. Eşti şi ai fost o parte din Planul Seldon, dincolo de locul pe care-l ocupi ca membru al Primei Fundaţii. Să nu întreprinzi ceva care să devieze Planul în numele unei înţelegeri mărunte a patriotismului sau din goana romantică după o experienţă nouă şi neîncercată încă. A Doua Fundaţie nu va împiedica exprimarea liberă a voinţei umanităţii. Suntem îndrumători, nu despoţi. Vă oferim un al Doilea Imperiu Galactic fundamental diferit de Primul. De-a lungul întregii istorii umane, în zecile de mii de ani de când se cunoaşte călătoria prin hiperspaţiu. n-au existat nici măcar perioade de zece ani în care să nu se înregistreze vărsări de sânge şi violenţe în Galaxie. Chiar şi pe vremea când Fundaţia era paşnică s-au petrecut fapte sângeroase. Dacă o vei alege pe Primarul Branno, aceste grozăvii vor continua la nesfârşit. Vom trăi din nou aceleaşi orori. Planul Seldon oferă şansa de a le evita, dar nu devenind atomi într-o Galaxie compusă din atomi, ca egali ai ierburilor, bacteriilor sau firelor de praf.
— Aprob părerea Oratorului Gendibal despre modul în care Prima Fundaţie concepe cel de-al Doilea Imperiu, spuse Novi. Nu aprob felul in care prezintă planurile celei de-a Doua Fundaţii. La urma urmei, Oratorii Trantorului sunt fiinţe umane independente, cu voinţă proprie, aşa cum au fost dintotdeauna. Nu-i animă dorinţe distructive, nu-i atrag politica şi căţărarea în posturi înalte cu orice preţ? Nu există certuri, ba chiar şi dezlănţuiri de ură la Masa Oratorilor? Pot să rămână educatori pe care omenirea să-i urmeze fără nici o reţinere? Onorează-l pe Orator Gendibal cu o astfel de întrebare.
— Nu-i nevoie, se oferi Gendibal. Recunosc deschis că la Masa Oratorilor se manifestă ura, competiţia neloială şi trădarea. Dar când se ia o hotărâre, ea este respectată de către toţi. Nu cunosc excepţii de la această regulă.
— Şi dacă nu aleg ce se va întâmpla?
— Trebuie, îi spuse Novi. Vei înţelege că aşa se cuvine şi până la urmă vei alege.
— Dar dacă încerc să aleg şi nu pot?
— Trebuie să poţi.
— Cât timp am la dispoziţie?
— Până vei fi sigur, oricât ar dura.
Trevize nu scoase nici o vorbă.
Ceilalţi aşteptară în tăcere şi Trevize avu impresia că-şi aude sângele pulsând prin vene.
Apoi auzi vocea hotărâtă a Primarului Branno:
— Voinţă neîngrădită!
Vocea lui Gendibal răsună puternic, parcă neadmiţând replică:
— Îndrumare şi pace!
Şi în cele din urmă se auzi vocea tristă şi melancolică a lut Novi:
— Viaţă.
Trevize întoarse capul şi constată că Pelorat îl privea întrebător.
— Ai auzit, Janov? făcu Trevize.
— Da, Golan, totul.
— Şi cum ţi se pare?
— Nu eu trebuie să hotărăsc.
— Ştiu asta. Dar ce părere ai?
— Nici una. Mă sperie fiecare dintre cele trei soluţii. Şi totuşi mi-a venit o idee ciudată…
— Da?
— Când am ieşit pentru prima dată în spaţiu mi-ai arătat Galaxia. Îţi aminteşti?
— Fireşte.
— Ai făcut timpul să se scurgă mai repede şi Galaxia părea că se roteşte. Şi, ca şi cum aş fi anticipat momentul acesta, eu am exclamat: “Galaxia seamănă cu un organism viu care se târăşte prin spaţiu.” Nu ţi se pare că, într-un fel, e deja vie?
Iar Trevize, amintindu-şi acele clipe, se simţi sigur pe sine; Simţi că şi Pelorat va avea un rol important de jucat. Se răsuci precipitat, din dorinţa de a nu mai avea timp să se gândească, să se-ndoiască, să se lase cuprins de nesiguranţă. Puse palmele pe terminalul computerului şi se gândi cu o încordare şi o intensitate pe care nu le mai cunoscuse până atunci.
Luase hotărârea de care atârna soarta întregii Galaxii.
20 — Încheiere
88
PRIMARUL HARLA BRANNO avea toate motivele să se simtă satisfăcută. Vizita de stat nu ţinuse mult, însă fusese rodnică din toate punctele de vedere.
— Dar bineînţeles că nu putem avea deplină încredere în ei, remarcă ea, încercând să nu pară insolentă.
Privea la ecran. Navele Flotei intrau una după alta în hiperspaţiu, revenind pe poziţiile lor.
Nici nu încăpea vreo îndoială că oficialităţile din Sayshell se arătaseră deosebit de plăcut impresionate de prezenţa celor doi, dar era limpede că nu le scăpaseră două amănunte: navele rămăseseră tot timpul în spaţiul Fundaţiei şi plecaseră în grabă de îndată ce Branno promisese acest lucru.
Pe de altă parte, Sayshell nu avea să uite că navele puteau fi rechemate la graniţă în cel mult o zi. Era o manevră care demonstrase atât forţă, cât şi bunăvoinţă.
— Ai dreptate, o aprobă Kodell, nu ne putem încrede orbeşte în ei, dar şi Sayshell are interesul să respecte clauzele acordului. Am fost generoşi cu ei.
— Multe depind de punerea la punct a detaliilor şi anticipez că asta o să dureze luni de zile. Liniile generale ale acordului pot fi acceptate imediat, dar mai rămân lucrurile de fineţe: stabilirea perioadei de carantină pentru importuri şi exporturi, calcularea echivalentă a valorii cerealelor şi vitelor şi câte altele, spuse Branno.
— Ştiu, dar asta-i doar o chestiune de timp. Totul se va aranja, iar meritele îţi aparţin în întregime, doamnă Primar. A fost un act îndrăzneţ de a cărui înţelepciune recunosc sincer că m-am îndoit la început.
— Lasă, Liono. Vizita reprezentanţilor Fundaţiei a constituit o recunoaştere a mândriei sayshelliene. Şi-au păstrat o anumită independenţă încă de pe vremea Imperiului. Acesta-i un lucru demn de toată lauda şi admiraţia.
— Da, mai ales că de-acum încolo n-o să ne mai deranjeze.
— Exact, aşa că trebuie să lăsăm deoparte propria noastră mândrie şi să facem un gest de bunăvoinţă. Ca Primar al puternicei Federaţii, la început mi-a venit greu să mă decid să onorez cu o vizită grupul acesta de stele, dar acum, după ce am facut-o, mi se pare c-a meritat efortul: le-am dat un prilej de satisfacţie. Trebuia să ne dăm seama că vor accepta vizita, mai ales după sosirea navelor noastre la graniţă.
Kodell o aprobă:
— Am renunţat la etalarea forţei păstrând însă esenţa acesteia.
— Exact. Cine a spus prima oară vorbele astea?
— Cred că un personaj dintr-o piesă de Eriden, dar n-aş băga mâna-n foc. Poate întrebăm pe vreunul dintre criticii literari când ajungem pe Terminus.
— Dacă o să mai ţin minte. Trebuie să urgentăm vizita de răspuns a sayshellienilor şi să ne ocupăm ca ei să fie trataţi ca egali ai noştri. Dar mă tem că se impune să iei măsuri stricte de securitate, Liono. Unele capete mai înfierbântate de la noi ar putea organiza demonstraţii de protest şi n-ar fi deloc înţelept să-i supunem pe oaspeţii noştri unor umilinţe inutile.
Читать дальшеИнтервал:
Закладка:
Похожие книги на «Marginea Fundaţiei»
Представляем Вашему вниманию похожие книги на «Marginea Fundaţiei» списком для выбора. Мы отобрали схожую по названию и смыслу литературу в надежде предоставить читателям больше вариантов отыскать новые, интересные, ещё непрочитанные произведения.
Обсуждение, отзывы о книге «Marginea Fundaţiei» и просто собственные мнения читателей. Оставьте ваши комментарии, напишите, что Вы думаете о произведении, его смысле или главных героях. Укажите что конкретно понравилось, а что нет, и почему Вы так считаете.