J. Rowling - Harry Potter și prizonierul din Azkaban

— AUU!

Angelina Johnson fu gata să cadă de pe mătură, îmbrâncită brutal de Flint.

— Scuze, făcu Flint, când mulţimea începu să-l huiduie. N-am văzut-o!

În clipa următoare, Fred Weasley îi dădu, ca din greşeală, o măciucă în cap, încât nasul lui Flint se strivi de coada propriei sale mături, începând să sângereze puternic.

— Ajunge! strigă Madam Hooch, repezindu-se între ei. Penalizare pentru Cercetaşi, pentru atac neregulamentar! La fel şi pentru Viperini, pentru atacul precedent asupra Angelinei Johnson!

— Şi dumneavoastră, doamnă, se bosumflă Fred, dar nu avea ce face.

Alicia ţâşni spre porţile Viperinilor.

— Uraaa ! Bravo , Alicia ! urlă Lee Jordan . A marcat ! DOUĂZECI LA ZERO PENTRU CERCETAŞI !

Harry întoarse puţin capul şi îl văzu pe Flint, al cărui nas încă mai sângera, şi pe Baston, care se învârtea ca un leu în faţa porţii lor, cu fălcile încleştate.

— Baston se pregăteşte … Sigur , e un portar excelent , dar lovitura asta va fi foarte greu de parat … Ex-tra-or-di-nar ! Nu-mi vine să-mi cred ochilor ! A SALVAT ECHIPA DE LA UN GOL SIGUR !

Fericit, Harry continuă să zboare de la un capăt la altul al terenului, cu ochii ţintă după hoţoaică, fiind şi foarte atent la comentariul lui Lee. Era esenţial să îl ţină pe Draco la distanţă de hoţoaică, până când Cercetaşii îi devansau pe Viperini cu mai mult de cincizeci de puncte…

— Cercetaşii în posesia balonului , nu , Viperinii ! Nu ! Iar Cercetaşii ! Katie Bell se îndreaptă spre porţile Viperinilor … Nu ! ăsta a fost un fault INTENŢIONAT !

Montague, de la Viperini, îi apăruse lui Katie în faţă şi, în loc să prindă mingea, o apucase pe ea de cap. Katie se dezechilibră, abia reuşind să se redreseze pe mătură, dar scăpă balonul.

Katie se repezi la Montague, urlând la el, în timp ce Madam Hooch dădu alt penalti. Katie reuşi să prindă iar mingea şi marcă.

— TREIZECI LA ZERO ! Aşa vă trebuie , necinstiţi şi mizerabili ce …

— Jordan, dacă nu comentezi într-un mod cât mai imparţial…

— Dar aşa a fost , doamnă profesoară !

Harry simţi că îi tresaltă stomacul, de emoţie. Văzuse hoţoaica, în preajma porţii lor, dar nu trebuia să o prindă încă. Dacă o vedea şi Draco…

Prefăcându-se atent asupra unui punct, Harry întoarse mătura şi se îndreptă în viteză spre porţile Viperinilor. Şi îi ţinu figura… Draco se năpusti pe urmele lui Harry, convins că acesta văzuse hoţoaica…

VUJJJT!

Un balon-ghiulea vâjâi foarte aproape de urechea lui Harry, dar îl depăşi şi îl lovi pe Derrick, o matalahă de la Viperini.

VUJJJT!

De data asta, balonul-ghiulea zdrobi umărul lui Harry. Bole, alt atacant de la Viperini, se apropie şi el de Harry.

Într-o frântură de secundă, Harry îi văzu pe amândoi îndreptându-se spre el, cu măciucile ridicate…

În ultima clipă, Harry cârmi mătura în sus, zburând ca o săgeată, iar Derrick şi Bole intrară unul în altul cu toată puterea!

— Ha ! Ha ! Ha ! nu se putu abţine Jordan, văzându-i pe cei doi înaintaşi de la Viperini frecându-şi scăfârliile. Păcat , băieţi ! N-aţi învăţat că trebuie să vă sculaţi devreme , ca să ajungeţi un „Fulger” ! Cercetaşii la balon din nou … Angelina , urmărită de Flint … Învineţeşte-i ochiul , Angelina !… A fost doar o glumă , doamnă profesoară ! Ah , nu ! Flint prinde balonul , se îndreaptă spre porţile Cercetaşilor … Apără , Baston , te rog …

Dar Flint înscrise pentru Viperini. Izbucniră urale din partea galeriei Viperinilor, iar Lee înjură atât de urât, încât profesoara McGonagall încercă să-i ia megafonul de comentator…

— Mă scuzaţi , doamnă , n-o să se mai întâmple … Vă promit ! Scorul este acum treizeci la zece … Cercetaşii pun mâna iar pe minge …

Era cel mai urât meci la care participase sau asistase Harry vreodată. Înfuriaţi la culme că Cercetaşii aveau atât de repede un aşa de mare avantaj, Viperinii nu se dădeau în lături de la nimic, pentru a pune mâna pe balon. Bole o pocni pe Alicia cu măciuca şi avu tupeul să spună că i se păruse că fata era balonul-ghiulea. În revanşă, George Weasley îi stâlci mutra lui Bole. Madam Hooch împărţea pedepse în dreapta şi în stânga, la ambele echipe. Baston reuşi să salveze altă minge, iar Cercetaşii mai înscriseră o dată. Era patruzeci la zece pentru Cercetaşi.

Între timp, hoţoaica aurie se făcuse nevăzută.

Reacredinţă continua să se ţină ca o umbră de Harry, care se uita fără încetare după hoţoaica aurie şi abia aştepta momentul ca Cercetaşii să aibă un avantaj de cincizeci de puncte.

Katie marcă. Cincizeci la zece. Fred şi George Weasley o înconjuraseră, cu măciucile ridicate, în caz că se ivea vreun Viperin să o altoiască, drept represalii. Bole şi Derrick profitară de absenţa fraţilor Weasley şi trimiseră câte un balon-ghiulea spre Baston. Acesta fu lovit în plin în stomac, de ambele baloane-ghiulea. Baston se răsuci în aer, ţinându-se strâns de mătură, complet năucit.

Madam Hooch interveni prompt.

— Nu se atacă portarul dacă balonul nu este în preajma porţilor sale ! urlă ea la Bole şi la Derrick . Lovitură liberă pentru Cercetaşi !

Angelina trase cu sete şi marcă. Şaizeci la zece. Câteva clipe mai târziu, Fred Weasley reuşi să-l facă pe Warrington să scape balonul. Alicia îl prinse imediat şi înscrise alt gol: şaptezeci la zece!

Suporterii Cercetaşilor se dezlănţuiseră. Urlau şi fluierau de mama-focului. Conduceau cu şaizeci de puncte! Dacă Harry prindea acum hoţoaica aurie, cupa era a lor!

Harry simţea sutele de ochi aţintiţi asupra lui, în timp ce zbura mult deasupra terenului, cu Draco foarte aproape în spatele lui.

Şi în clipa următoare, o văzu! Sclipea în soare, la aproape un metru deasupra lui.

Harry se repezi în sus, accelerând puternic. Era gata să prindă hoţoaica aurie, când mătura lui începu să piardă din viteză…

Îngrozit, Harry întoarse privirile, ca să vadă ce se întâmpla. Înnebunit că Harry era pe punctul de a pune mâna pe hoţoaică, Draco reuşise cu ultimele puteri să prindă mătura lui Harry şi o trăgea în jos.

— Tu…

Harry era atât de nervos, că se întinse să îi tragă una lui Draco. Nu ajunse la el însă. Gâfâind de efortul pe care îl depunea ca să se ţină pe urmele lui Harry, Draco era desfigurat de oboseală, dar ochii îi sclipeau răutăcios. Obţinuse ce îşi propusese: Harry nu prinsese hoţoaica! Aceasta dispăru din nou.

— Lovitură liberă! Lovitură liberă! urlă Madam Hooch, repezindu-se spre locul incidentului, în timp ce Draco se îndepărta pe mătura lui „Nimbus 2001” N-am mai pomenit aşa joc murdar!

— GUNOIULE! RĂU ŞI NECINSTIT! urla Lee Jordan, stând cât mai departe de profesoara McGonagall. EŞTI UN B…

Se opri la timp, cu ochii la profesoara McGonagall. Dar ea nici nu-l auzise. Nervoasă la culme, ridicase şi ea pumnul în direcţia lui Draco. Îi căzuse pălăria şi urla furioasă.

Alicia execută pedeapsa, dar era atât de nervoasă, încât rată cu numai câţiva centimetri. Echipa Cercetaşilor îşi pierduse din concentrare, în timp ce Viperinii erau în al nouălea cer, încântaţi de măgăriile pe care i le făcea Draco lui Harry.