Chirița: Bunătatea d-voastră…
Bondici: Ce se potrivește!… Primiți deocamdată brațele noastre, ca să vă ducem la gazdă, și cât pentru trăsură, n-ai nici o grijă… om trimite boii noștri ca s-o aducă.
Chirița: Bucuros!… (În parte.) Ce cuconași de treabă!… când ar fi și holtei! (Încet, fetelor.) Dați brațul și mergeți pupuică… tot pe vârful scarpilor…
Toți
Haideți împreună
Vesel să pornim,
Și-ntr-o casă bună
Să ne găzduim.
Bondici (Aristiței, dându-i brațul)
Demuazelă dragă, sunt prea fericit,
Că să-ți dau eu brațul m-am învrednicit!
Pungescu (Calipsiței, asemene)
Demuazelă scumpă, în veci n-oi uita
C-astăzi, la brațetă, merg cu dumneata!
Chirița (în parte)
Unul zice-i agă, celalalt spătar;
De i-aș prinde gineri, i-aș lua în dar.
Unul zice-i agă, celalalt spătar;
De i-aș prinde gineri, aș dă sărindar!
Toți
Haideți împreună
Etc. etc. etc.
(Bondici, Pungescu, Aristița și Calipsița ies la brațetă prin dreapta. Chirița-i urmează puțin și se oprește. Neamțul, care a stat tot în fund, începe a cânta din orgă.)
Chirița, Guguliță și ceilalți
Chirița (oprindu-se) : Da… Guliță? Kirie eleison!… că era să-mi uit odoru-n trăsură… (Se întoarce și găsește pe Guliță lângă neamț.)
Guguliță: Nu pe aista, monsiu neamțule… cântă pe cellalt… (Bate din picioare cu mânie.) Nu pe aista, e cellalt.
Neamțul: No! lasenzi șon geen.
Chirița: Ce-mi văzură ochii!… O ieșit dimonu din trăsură!… și făr’ de blană!… săracan de mine c-o fi înghețat!… (Aleargă la Guliță.) Ce faci aici, diavoli?… Nu ți-am spus să nu ieși din contășul băbacăi?…
Guguliță: Ei, m-am săturat de contăș ca de mere acre.
Chirița: Auzi!… Ian privește cum i s-o roșit nasu!… parcă-i o sfeclă digerată! (Îi șterge nasul cu batista.) Doamne! Doamne! ce păcat cu niște plozi! Măi Ioane, adă blana din trăsură… l-o lovi un giunghi și mi-o fi mai mare beleua. (Feciorul aduce o blană din trăsură.)
Feciorul: Iaca șuba cuconașului…
Chirița: Și voi… chiori ați fost de l-ați lăsat să iasă dizvălit?… vină să te-mbrac, păcatule… Ei, vină azi și nu mă supăra.
Guguliță: Nu mă supăra nici mata.
Chirița: Auzi plodu?… las’ că ți-oi arăta eu… (Îl îmbracă cu de-a sila.) Șezi binișor… nu crâcni… țâst… să nu-ți aud gura…
Guguliță (zbătându-se) : Nu vreau, nu vreau. (Plânge.) Las’ că te-oi spune eu băbacăi…
Chirița (trăgându-l târâit) : Ce face?… Of! c-o să mă nebunească dimonu… parcă văd că iar are să m-apuce rastu… Ascultă, Gulița nineacăi: hai că ne-așteaptă țâțacele.
Guguliță (trântindu-se la pământ) : Nu-mi pasă mie de țâțace… nu merg.
Chirița: Ei, vină că-ți cumpăr minavetu cela… știi mata…
Guguliță: Cumperi?… dacă-i așa… ia-mi-l pe-aista, a lui monsiu neamțu. Vină cu noi, monsiu neamțule…
Neamțul: Gut… gut… ser bevol.
Chirița (în parte) : Las’ să te văd eu acasă, păcatule, c-apoi ți-oi da un minavet de nu l-îi putea duce… Măi Ioane, rămâi aici cu țiganca ca să păziți lucrurile, păn’ ce-or veni boii să râdice trăsura… da doar îți pierde vro cutie… c-apoi sfântu Neculai îi gata. (Pleacă cu Guliță spre dreapta.)
Cei dinainte, văduva Afin, sărdarul Cuculeț
Afin: Ce minune!… Cucoana Chirița?
Chirița: Cucoana Nastasiica!
Afin: Bine-ai venit.
Chirița: Bine-am găsit. (Se sărută.)
Afin: Da ce vânt te-a adus pe la noi, soro dragă?
Chirița: Mi-am adus fetele de câșlegi, după obicei. (Încet.) . Da d-ta cum te întâlnesc singură… lângă barieră?…
Afin: Am ieșit puțin ca să mă primblu afară din târg, că pin târg îi potop… te ferească Dumnezeu!…
Chirița: Da, bine… pe gios?… ha?… Ei, dă… nu te roși, soro dragă… Lumea-i lume, și tinereța… Ce te sastisești?… între noi…
Afin: Da nu mă sastisesc, soro, nicidecum… Mă primblu pe jos… pentru că așa-mi place. Am venit cu sărdarul Cuculeț.
Конец ознакомительного фрагмента.
Текст предоставлен ООО «ЛитРес».
Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию на ЛитРес.
Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.