Vasile Alecsandri - Nunta țărănească

Здесь есть возможность читать онлайн «Vasile Alecsandri - Nunta țărănească» — ознакомительный отрывок электронной книги совершенно бесплатно, а после прочтения отрывка купить полную версию. В некоторых случаях можно слушать аудио, скачать через торрент в формате fb2 и присутствует краткое содержание. Жанр: foreign_antique, foreign_prose, на румынском языке. Описание произведения, (предисловие) а так же отзывы посетителей доступны на портале библиотеки ЛибКат.

Nunta țărănească: краткое содержание, описание и аннотация

Предлагаем к чтению аннотацию, описание, краткое содержание или предисловие (зависит от того, что написал сам автор книги «Nunta țărănească»). Если вы не нашли необходимую информацию о книге — напишите в комментариях, мы постараемся отыскать её.

Nunta țărănească — читать онлайн ознакомительный отрывок

Ниже представлен текст книги, разбитый по страницам. Система сохранения места последней прочитанной страницы, позволяет с удобством читать онлайн бесплатно книгу «Nunta țărănească», без необходимости каждый раз заново искать на чём Вы остановились. Поставьте закладку, и сможете в любой момент перейти на страницу, на которой закончили чтение.

Тёмная тема
Сбросить

Интервал:

Закладка:

Сделать

Vasile Alecsandri

Nunta țărănească

Persoane

Alecu Leonescu

Chir Gaitanis Loghiotatos

Moș Trohin Pîcală, fruntaș

Ilenuța, fata lui [Trotușan]

Frunză, pușcaș

Un vornicel de Nuntă

Un privighitor

Țărani, Țărance

Teatrul reprezintă o priveliște de țară. În stînga, casa lui moș Trohin. În mijlocul scenei, spre fund, un scrînciob.

În dreapta, copaci.

Scena I

Alecu (în costum de vînător, vine alergînd din dreapta cu pușca în mînă). FRUNZĂ (întră după Alecu)

Alecu: N-o lăsa, Frunză!… n-o lăsa să scape.

Frunză: Ce să nu las, cuconașule?

Alecu: Prepelița.

Frunză: Ce prepeliță?… Prin sat vrei să ucizi prepeliți?

Alecu: Ei… măi badeo! se vede că de azi-dimineață ai prins prepelița de coadă, dacă n-ai zărit-o mai dinioare cînd ne-a zburat înainte!

Frunză: Ian lasă, cuconașule! că doar n-am orbul găinelor.

Știu că prepelițe
Sînt multe prin sat,
Albe, drăgălașe,
Bune de vînat.
Dar acele paseri,
Nu s-ascund, nu zbor,
Ci stau făr’ de frică,
De-ți insuflă dor;
Și-n loc de-a le prinde,
Bietul vinător
Deseori se vede
Prins în lațul lori

Alecu (supărat) : Ei, ai vorbit de te-ai pripit.

Frunză: D-apoi vezi că bine zice moș

Trohin: vrabia malai visează!… Așa și d-ta, cuconașule, de cînd ai scăpat de la dascalu Găitan, tot vînat vezi pe toate cărările.

Alecu: Mări, nu-mi mai pomeni de cațaonul cel de dascal, lua-l-ar năbădăicele! că m-am săturat de dînsul ca de mere acre.

Frunză: Că mare ciof îi, bată-l crucea!… Cît ți-i ziulica de mare, îl auzi răcnind prin ogradă: Mo Frunza! mo pușcași, nu mi lasa ta curcania si fuga pe porta, mo!… Parcă eu sînt pușcaș, ca să păzăsc curcanii lui! mînca-i-ar fripți să-i mănînce!

Alecu: D-apoi eu, măi Fhinză, ce mai pățesc cu el de cînd mi l-a pus pe cap tatăl meu ca să mă procopsească!

Frunză: Ce să facă?… Să te pricopsească?

Alecu: Toată ziua mă silește să zic: tipto, tiptis, tipti.

Ce necaz pe minei Ah, ce supărare!
Să zic toată ziua, tot în gura mare:
Tipto, tiptis,
Tiptis, tipti;
Pipto, piptis,
Piptis. pipti.
Ardă-l focu dascăli cum mă năcăjește
Ca să mă învețe greco-păsărește!

Frunză: Tipto, tiptis? ha, ha, ha! pare că se bat calicii în gură. Tipto, tiptis… ha, ha, ha.

Alecu: Apoi… pas de nu iubi mai bine vînatul la păsări, decît limba păsărească…

Frunză: Că ai și dreptate, cuconașule. Ce este mai frumos decît vînatul? O! ce bucurie

Simt în pept deodată,
Cînd văd pe cîmpie
Că mi se arată:
Căprioare fugătoare,
Prepelițe zburătoare,
Păsărele cîntătoare
Ce mă chem la vînătoare.
Atunci trag cu pușca, le culc la pămînt.

Alecu

Și eu trag ca tine; dar trag tot în vînt!

(Chir Gaitanis strănută în culise, în stînga.)

Alecu (răsărind) : Ai auzit, Frunză?

Frunză: Ce?

Alecu: O prepeliță zburînd? (Face cîteva pasuri spre fund și caută între culisele din stînga.)

Frunză (urmînd pe Alecu) : Zburînd?… ba strănutînd, vrei să zici.

Alecu: Oare ce dihanie se vede colo, dindosul gardului?… am s-o hultuiesc cu ploaie. (Întinde pușca și trage.)

(Chir Gaitanis țipi între culise și zice «Amant me scotosen! Aman!»)

Frunză: Na! c-ai făcut moarte de grec!

Alecu: Moarte de grec? ha, ha, ha. L-am lovit pe Gaitanis! ha, ha!… tipto, tiptis, ton elipsa.

Scena II

Alecu, Gaitanis. Frunză

Gaitanis (întrînd prin stînga) : Ah! vah! me scotosan! (Văzînd pe Alecu.) A! esi, catergari, mi a traso cu tufechi la ipochimeno a me?

Alecu: Nu-i vina mea, chir dascale… Te-am luat de o capră sălbatică.

Gaitanis: Capra, crapa! Se crapi me to capra su, me olo.

Frunză: Jupîne dascale…

Gaitanis: Zupine esti tu, mozicule; ego sinto loghiotatos! auzitu mu, mo?

Alecu (strîmbînd pe Gaitanis) : Auzitulu mo?

Gaitanis: Lasa, lasa, cateramene, că v-oi dreze eu pe amundoi chind a veni cuconul Leonescu, babacato dimitale de la Iasi… am si ți… am si ți… (Strănută.)

Alecu: Ișala!

Frunză: Și la mulți ani!

Gaitanis: Merzi la diavolo cu isala, che nu știu ține mi a mestecato piperi mesa is to tabacheri.

Alecu (încet, lui Frunză) : Eu i-am vărsat aseară o solniță întreagă.

Frunză (încet, lui Alecu) : Să-i fi pus și un pipăruș de cei roși.

Gaitanis: Țe ziți?

Alecu: Cum? Zău, dascale, ți-a pus piper?

Gaitanis: Fă-te che nu stii, moțpanopulos țe esti… Da, a veni el tatato dimitale la moșia aițe… (În parte.) Am si-i trago un falanga ca la dascalo Chiriacos.

Alecu: Mări, hai, Frunză, la vînat, că iar i-au venit toanele ghiujului.

Gaitanis (furios) : Ghiuzi!… mi a ziso ghiuzi! (Vrea să alerge după Alecu, dar se oprește văitîndu-se de șale.) Aștepta si te ghiuzuesco eu, berbanti.

Frunză: Nu te da, cașcaval!

Gaitanis: Cascavali!… (Se răpede după Frunză.)

Alecu: Iuruș, palicari!… ha!

Gaitanis (cu deznădăjduite, in parte) : Kirie eleison! mi vine se turbezo!

Alecu: Hai, Frunză, mergi cu mine?

Frunză: Ba, nu pot, cuconașule, că-s vornicel de nuntă astăzi.

Alecu: Da cine se mărită?

Frunză: Fata lui moș Trohin, Ilenuța.

Gaitanis: I Ilenuța si marita?

Frunză: Dar, jupîne șiret; o ie Trotușan Mocanul.

Gaitanis: Chir Gaitanis, mozicole, nu sireto. (În parte.) Si marita!

Alecu: Ei bine, Frunză, rămîi tu la nuntă, că oi veni și eu mai pe urmă să gioc o horă.

Gaitanis: Ba si merzi acasa, si înveți to țeaslovisu. Auzitu-mu?

Alecu: Auzitu-mu… (în parte.) Culcă-te pe acea ureche.

Gaitanis: Oriste?

Alecu: O priză de tabac… se paracalo.

Gaitanis: Taba… a… (Strănută.)

Alecu: Megas postelnicos!

Gaitanis: Țe-a ziso?

Alecu

Calispera, spera,
Cachisu imera;
File, ti mandata?
Psomi che salata.

Gaitanis

Читать дальше
Тёмная тема
Сбросить

Интервал:

Закладка:

Сделать

Похожие книги на «Nunta țărănească»

Представляем Вашему вниманию похожие книги на «Nunta țărănească» списком для выбора. Мы отобрали схожую по названию и смыслу литературу в надежде предоставить читателям больше вариантов отыскать новые, интересные, ещё непрочитанные произведения.


Alexandr Běljajev - Génius zkázy
Alexandr Běljajev
Alejandro José Urbina Sánchez - Enfoque práctico e integral del soporte de vida
Alejandro José Urbina Sánchez
Alejandra Sánchez Yagüe - GuíaBurros - Entrena tu mente
Alejandra Sánchez Yagüe
Vasile Alecsandri - Scara Mâței
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri - Rămășagul
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri - Peatra din casă
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri - Harță Răzășul
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri - Craiu Nou
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
Vasile Alecsandri
Отзывы о книге «Nunta țărănească»

Обсуждение, отзывы о книге «Nunta țărănească» и просто собственные мнения читателей. Оставьте ваши комментарии, напишите, что Вы думаете о произведении, его смысле или главных героях. Укажите что конкретно понравилось, а что нет, и почему Вы так считаете.

x