Theodor Constantin: Căpitanul de cursă lungă

- Într-adevăr, coana Leduncă - aşa cum e cunoscută de colegii şi colegele ei de breaslă, adică de acei care sub o formă sau alta au o legătură cu decesele - nu are nici un amestec în afacerea Tanti Aspasia . De asemenea, habar nu avea că fiică-sa se îndeletnicea cu spionajul. Pe de altă parte, nici n-a prea fost afectată de ceea ce i s-a întâmplat odraslei sale. Coana Leduncă este o fiinţă vrednică de pana unui Balzac. Iubeşte banul şi se pricepe să şi-l apropie speculând la maximum durerea acelora ce îşi pierd fiinţele dragi.

Faptul că două nopţi consecutive a lipsit de acasă, nu constituie un lucru neobişnuit. Deseori i se întâmplă să rămână nopţile la familiile unde poposise implacabila aripă a morţii.

...Şi cu aceste ultime explicaţii, sper că am izbutit să dau o imagine cât mai clară a cazului Tanti Aspasia .

Ducu strânse notiţele, le vârî în buzunar, pe urmă se aşeză. De la locul său, Bogdan îi făcu din ochi şi-i zâmbi. Şi parcă îl auzi:

"- Ai fost a-ntâia, bătrâne! Gata: îmi scot pălăria".

**".

Când s-au urcat în maşină, erau amândoi roşii ca nişte raci, deşi stătuseră sub duşul rece minute întregi.

- A fost a-ntâia, bătrâne?

- A fost, Bogdane!

Abia ieşiseră de la baia de aburi. Totdeauna după ce elucidau un "caz" se duceau să facă o baie de aburi, ca să le iasă din pori, prin transpiraţie, "murdăria morală" - cum spunea Bogdan - cu care se îmbibaseră în contact cu lepădăturile pe care le investigaseră.

La fel se întâmplase şi acuma. Numai că de data aceasta stătuseră mai mult ca de obicei, sus, acolo unde aburii sunt mai denşi şi mai fierbinţi, fiindcă amândoi avuseseră senzaţia că sunt mai "impregnaţi" decât de obicei. Baia de aburi constituia prima parte a programului lor de purificare: de purificare fizică. Urma cealaltă, aceea de purificare intelectuală.

Acasă la Ducu, îi aştepta mătuşa Sabina, cu dulceaţă de trandafiri - fiindcă îi plăcea lui Bogdan - şi cafele.

- Sărut mâna, mătuşă Sabina!

- Iată că s-au întors băieţii.

Băieţii îşi dezbrăcară pardesiele şi foarte nerăbdători se refugiară în camera de lucru a lui Ducu.

Mătuşa Sabina, care le cunoştea obiceiul, după ce le aduse pe o tabla dulceaţa şi cafeaua, îi lăsă singuri, închizând uşa după ea.

- Dă-i drumul, bătrâne!

- Îndată, copile!

Ducu deschise uşiţa discotecii şi, fără să mai caute, fiindcă ştia de unde să-l ia, scoase un disc: Concertul nr. 5 de Ludwig van Beethoven. Puse discul, dar înainte de a porni picupul, se uită mai întâi la telefon, pe urmă, întrebător, la Bogdan. Acesta se ridică şi scoase din priză telefonul: - Acuma, bătrâne, e totul în regulă!

Sfârşit

(1)Despre această întâmplare ca şi despre altele, privind unele dintre personajele acestei cărţi - tanti Aspasia, nea Şuncărică sau Catina - cititorii sunt în cunoştinţă de cauză din romanul " Fiul lui Monte Cristo ".

(2)De acum încolo ori de câte ori va fi vorba de maiorul Radu Mănăilă autorul îi va spune simplu: Ducu , nume sub care acest personaj este cunoscut cititorilor din cartea amintită în nota anterioară.

(3)Wilhelm Canaris, şeful Abwehrului - serviciul secret militar al Wehrmachtului, care dispunea de mii de spioni şi ale căror fire se întindeau în toată lumea - a fost primul care, după toate probabilităţile, s-a gândit să recruteze ca agenţi surdomuţi.

(4)Se referă la filmul de aventuri intitulat " Cartouche".

(5)Din cuvintele greceşti: cali şi imera, adică "ziuă frumoasă".

(6)Ciupercă (în limba franceză).

(7) Descoperirile făcute, succesiv, în anii următori aceluia când s-au întâmplat evenimentele închipuite de autor a se fi petrecut, şi povestite în această carte, au confirmat presupunerea lui Ducu. După cum au anunţat diferite agenţii de presă, lăzi cu documente au mai fost descoperite în Italia, în Germania, în Cehoslovacia. Nu de mult, corespondentul ziarului "Scânteia" a transmis din Praga că autorităţile au găsit în Lacul Negru nişte lăzi cu arhivă. Lăzile conţineau documente privind încercarea nereuşită de puci din 25 iulie 1934, documente în legătură cu asasinarea cancelarului Dollfuss sau cu Anschluss-ul, în organizarea căruia - se ştie - serviciul de spionaj hitlerist a avut un rol decisiv. O ştire, de asemenea, relativ recentă ne-a informat că, în urma denunţului unui fost deţinut care a lucrat în timpul războiului la o mină ce procura materia primă pentru proiectilele "V"-urilor cu care au fost bombardate oraşele engleze, nişte experţi din R.F.Germană au plecat să cerceteze galeriile respectivei mine din Saxonia, deoarece se presupune că acolo hitleriştii ar fi ascuns lăzi cu lingouri de aur şi metale preţioase, precum şi lăzi cu arhivă secretă.

Table of Contents

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)