Arthur Clarke - Grădina din Rama

Richard și Nicole dădură să-l întrerupă.

— Lăsați-mă să termin, spuse Vulturul. Expunerea mi-a fost pregătită cu mare grijă, astfel încât să răspundă întrebărilor voastre anticipate.

Extraterestrul om-pasăre se uită la fiecare dintre cei trei oameni din jurul mesei înainte de a continua într-un ritm mai lent.

— Remarcați că n-am spus că vă veți întoarce pe Pământ. Dacă planul reușește, aceia dintre voi care se vor întoarce vor interacționa cu alte ființe omenești din sistemul solar din care proveniți, dar nu de pe planeta voastră de origine. Numai dacă se va impune o abatere de la planul de bază vă veți întoarce chiar pe Pământ.

Remarcați, de asemenea, că numai unii dintre voi se vor întoarce. Doamnă Wakefield, dumneavoastră veți călători cu siguranță din nou în Rama. Asta este una din constrângerile pe care le impunem misiunii. Vă vom lăsa pe dumneavoastră și pe restul familiei să hotărâți cine vă va însoți în călătorie. Puteți pleca singură, dacă vreți, lăsându-i pe ceilalți aici la Baza de Tranzit, sau îi puteți lua pe unii dintre ei. Oricum, nu puteți călători toți în Rama. Cel puțin o pereche de reproducere trebuie să rămână aici, la Baza de Tranzit, pentru a ne furniza date pentru enciclopedia noastră, în eventualitatea, puțin probabilă, că misiunea de întoarcere eșuează.

Principalul scop al Bazei de Tranzit este catalogarea formelor de viață din această parte a galaxiei. Prioritatea maximă o au formele de viață care au început să călătorească pe cont propriu în spațiu, iar descrierile noastre enciclopedice ne cer să adunăm volume mari de date despre fiecare călător cosmic în parte. Pentru realizarea acestei sarcini, am elaborat, de-a lungul a sute de mii de ani de-ai voștri, o metodă de colectare a acestor date care reduce probabilitatea unei intruziuni catastrofale în tiparul evolutiv al călătorilor interplanetari, mărind totodată probabilitatea obținerii datelor vitale de către noi.

Abordarea de bază implică trimiterea de nave spațiale de observație în misiuni de recunoaștere, în speranța de a-i atrage la noi pe călătorii cosmici pentru a fi identificați și catalogați. Ulterior, alte nave sunt trimise la aceeași țintă, mai întâi să extindă gradul de interacțiune, și în cele din urmă să captureze un grup reprezentativ al speciei de călători spațiali, astfel încât să poată fi efectuate observații detaliate și pe termen lung într-un mediu la alegerea noastră. Vulturul se opri. Mintea și inima lui Nicole goneau într-un ritm infernal. Avea atâtea întrebări! De ce fusese tocmai ea selectată să se întoarcă? Şi ce voise Vulturul să spună prin cuvântul „capturați”? Înțelegea el că acel cuvânt era interpretat, de obicei, într-un mod ostil? De ce…

— Cred că am înțeles cea mai mare parte din ceea ce ați spus, rosti Richard, dar ați omis câteva informații cruciale. De ce adunați toate aceste date despre speciile care călătoresc prin cosmos?

Vulturul zâmbi.

— În relația informațiilor noastre există trei niveluri de bază. Accesul la fiecare nivel al unui individ sau specii este permis sau refuzat pe baza unui set de criterii stabilite. Prin afirmațiile mele anterioare v-am oferit, ca reprezentați ai speciei voastre, informații de Nivelul 2. Este un omagiu adus inteligenței dumneavoastră faptul că întrebarea urmărește un răspuns care este clasificat de Nivelul 3.

— Toată această bolboroseală vrea să însemne că nu aveți de gând să ne răspundeți? râse nervos Richard.

Vulturul aprobă din cap.

— Vreți să ne spuneți de ce numai mie mi se cere să fac voiajul de întoarcere? întrebă Nicole.

— Există multe motive. În primul rând, credem că sunteți cea mai potrivită din punct de vedere fizic pentru călătoria de întoarcere. Datele noastre mai indică și faptul că însușirile dumneavoastră superioare de a comunica vor fi de neprețuit după ce faza de capturare va fi încheiată.

Mai există și alte considerente, dar acestea două sunt cele mai importante.

— Când vom pleca? întrebă Richard.

— Asta nu este sigur. O parte a programului depinde de voi. Vă vom anunța când va fi stabilită o dată precisă pentru plecare. Totuși, vă voi spune că asta va fi aproape sigur în mai puțin de patru luni de-ale voastre.

O să plecăm foarte repede, gândi Nicole. Şi cel puțin doi dintre noi trebuie să rămână aici. Dar cine…

— Orice pereche reproducătoare poate rămâne la Baza de Tranzit? întrebă Michael parcă citindu-i gândurile.

— Aproape orice pereche, domnule O'Toole, răspunse Vulturul. Copila Ellie nu ar fi acceptată ca parteneră a dumneavoastră — nu am fi în stare să vă ținem în viață și fertil până va atinge ea maturitatea sexuală — , dar orice altă combinație ar fi acceptată. Trebuie să avem o probabilitate înaltă de producere cu succes de urmași sănătoși.

— De ce? întrebă Nicole.

— Există o probabilitate foarte mică, dar limitată, ca misiunea voastră să nu aibă succes și perechea rămasă la Baza de Tranzit vor fi singurii oameni pe care putem să-i studiem. Ca voiajori cosmici în fașă, după ce ați atins acest stadiu fără obișnuitul ajutor, sunteți deosebit de interesanți pentru noi.

Conversația ar fi putut dura la nesfârșit. Totuși, după alte câteva întrebări, Vulturul se ridică brusc și anunță că participarea lui la conferință se terminase. Îi încurajă pe oameni să rezolve rapid subiectul „repartiției”, cum îl numi el, căci intenționa să înceapă să lucreze aproape imediat cu acei membri ai familiei care aveau să plece spre Pământ.

Aceștia urmau să-l ajute să proiecteze „modulul Pământ în interiorul lui Rama”. Fără altă explicație, părăsi încăperea.

Cei trei adulți căzură de acord să nu le spună copiilor cele mai importante detalii ale ședinței cu Vulturul cel puțin o zi, pentru a avea ocazia să reflecteze asupra problemei și s-o dezbată între ei. În noaptea aceea, după ce copiii plecară la culcare, Nicole, Richard și Michael au discutat liniștiți în camera de zi a apartamentului.

Nicole deschise discuția recunoscând că se simțea furioasă și neajutorată. În ciuda faptului că Vulturul fusese foarte cumsecade, spuse ea, în fapt le ordonase să participe la misiunea de întoarcere. Şi cum ar fi putut ei refuza? Întreaga familie depindea întru totul de Vultur — sau, cel puțin, de inteligența reprezentată de el — pentru a supraviețui. Nu se proferaseră amenințări, dar nici nu era nevoie. Nu aveau de ales, trebuia să se supună instrucțiunilor sale.

Dar cine din familie trebuia să rămână la Baza de Tranzit? se întrebă ea cu glas tare. Michael credea că era esențial ca minimum un adult să rămână la Baza de Tranzit. Argumentul lui era convingător. Date fiind împrejurările, oricare doi copii, chiar și Simone și Patrick, aveau să aibă nevoie de experiența și înțelepciunea unui adult pentru a avea vreo șansă să le fie bine. Michael se oferi să rămână la Baza de Tranzit, spunând că oricum era puțin probabil să supraviețuiască unei călătorii de întoarcere.

Toți trei fură de acord că era limpede că intenția inteligenței care guverna Baza de Tranzit era să-i facă pe oameni să doarmă pe parcursul majorității drumului de întoarcere în sistemul solar. Altfel, care fusese scopul testelor de somn? Lui Nicole nu-i plăcea ideea ca tinerii, copiii, să rateze perioadele esențiale de dezvoltare din viața lor. Ea sugeră să se întoarcă singură, lăsându-i pe toți ceilalți la Baza de Tranzit. Argumentă că la urma urmelor copiii nu vor duce o viață “normală” pe Pământ după călătoria aceea.