Larry Niven - Protector

O maşinărie extrem de complexă pentru purificarea aerului, aparent concepută ca să îndepărteze cele mai infime urme de reziduuri biochimice. Fusese reparată de multe ori.

Un echipament la fel de complicat pentru convertirea excreţiilor solide şi fluide.

Era incredibil. Se părea că extrasolarul îşi petrecuse tot timpul în două cabine minuscule, consumând un singur tip de aliment, fără mijloace de divertisment, fără un autopilot care să-i menţină traiectoria, să-i monitorizeze rezerva de combustibil şi să ocolească meteorii. Cu toate acestea, călătoria durase cel puţin câteva decenii. Ţinând seama de complexitatea aparaturii de purificare, imensul rezervor de aer trebuie să fi fost prevăzut exclusiv pentru înlocuirea aerului pierdut datorită osmozei, prin pereţi.

— Asta-i! anunţă în cele din urmă Einar. Puteţi reveni pe Ox. Vom face o pauză şi vom solicita instrucţiuni lui U Thant. Nate, pune câteva dintre rădăcinile alea într-o pungă presurizată. Le putem analiza.

— Mai cercetaţi o dată nava, le ceru Nick. Poate că veţi găsi un autopilot simplificat — nu un calculator, ci pur şi simplu un dispozitiv pentru menţinerea cursului navei. Nu-i posibil să fi trecut cu vederea vreun chepeng mai special, orice locşor în care s-ar fi putut ascunde un extrasolar? Încercaţi să pătrundeţi în rezervorul de aer. Poate fi o ascunzătoare foarte bună, din care să evadeze ulterior.

Primul Secretar decuplă legătura şi se întoarse către Luke.

— Bineînţeles că nu vor găsi nimic. Ai altă idee?

— Aş dori să analizeze aerul. Au echipament de laborator?

— Da.

— Apoi, materialul hubloului şi compoziţia rădăcinilor.

— Până le voi transmite mesajul, cred că vor termina cu rădăcinile. — Reveni la comunicatorul cu Ox: După ce analizaţi probele prelevate, puteţi începe să vă gândiţi cum să remorcaţi nava spre casă. Menţineţi contactul cu ea şi nu opriţi motorul. Dacă apare o situaţie periculoasă, întrebuinţaţi imediat jetul flăcării de fuziune. Terminat.

Rămase cu privirea asupra ecranului chiar şi după ce acesta se întunecă. În cele din urmă, rosti:

— O supernavetă-solo. Pe ochii lui Finagle! N-aş fi crezut-o!

— Pilotată de un fel de supercenturan, adăugă Luke. Un solitar. N-are nevoie de divertisment. Nu-i pasă ce mănâncă. Puternic cât King Kong. Aproximativ umanoid.

— Toate astea n-ar face din el o specie superioară? surâse Nick.

— Nu te pot contrazice. Ba chiar sunt îngrijorat. Va trebui să aşteptăm şi să vedem.

Brennan se mişcă.

Nu se clintise de multe ore. Zăcea pe spate, în recipientul cu rădăcini; avea ochii închişi, iar corpul îi era ghemuit ca un fetus în jurul abdomenului umflat, cu pumnii încleştaţi. Acum, însă, mişcă un braţ şi Phssthpok tresări brusc, alarmat.

Bărbatul bâjbâi după o rădăcină, o duse la gură, muşcă şi înghiţi. Muşcă şi înghiţi. Muşcă şi înghiţi, sub privirea atentă a lui Phssthpok, continuând să ţină ochii închişi. După câteva clipe, dădu drumul ultimului fragment de rădăcină, ceva mai mic de trei centimetri, se întoarse pe partea cealaltă şi nu se mai clinti.

Phssthpok se destinse. Începu să viseze.

Cu câteva zile în urmă, încetase să mai mănânce. Îşi repetase că era prea devreme, dar stomacul nu-l crezuse. Avea să supravieţuiască exact atât cât trebuia. Între timp, visa.

… Stătea pe podeaua Bibliotecii, cu o bucată de rădăcină în gură, cu o carte străveche ţinută în echilibru pe genunchiul cât un pepene şi o hartă întinsă înaintea lui pe jos. Era o hartă a galaxiei, dar fusese realizată cu gradienţi temporali. Stelele nucleului erau prezentate în poziţia de acum trei milioane de ani, în vreme ce braţele galactice erau cu o jumătate de milion de ani mai târziu. Bibliotecarii avuseseră nevoie de aproape un an ca s-o pregătească.

Să presupunem că au parcurs o distanţă X, îşi spuse el. Viteza lor medie trebuie să fi fost 0,06748 din viteza luminii, ţinând seama de frecarea cu praful cosmic, ca şi de câmpul gravitaţional şi de cel electromagnetic al galaxiei. Mesajul lor laser a sosit cu viteza luminii, considerând curbura spaţiului. Să zicem că au avut nevoie de un secol să construiască laserul… Atunci, X = 33.210 ani-lumină.

Phssthpok luă un compas şi descrise un arc de cerc, având în centru soarele Pak. Prespuse o eroare de 0,001 — treizeci de ani-lumină. Se găsesc pe arcul ăsta!

Acum, să mai presupunem că au mers rectiliniu din nucleul galactic. Era o ipoteză validă; în direcţia respectivă existau stele, iar soarele Pak se găsea la periferia nucleului. Phssthpok trasă o rază. Aici eroarea poate fi mai mare. Eroarea iniţială, plus modificările de traiectorie… Linia dreaptă s-ar fi curbat deja, în vreme ce galaxia se rotise. Ar fi rămas în planul galactic şi ar trebui să fie în apropierea acestui punct, l-am găsit…

Subordonaţii lui Phssthpok se revărsau precum furnicile prin Bibliotecă. Toţi Protectorii disponibili se alăturaseră căutării sale. Sunt în secţiunea Astronautică, Phwee. Găseşte-le! Avem nevoie de schiţele statoreactorului. Ttuss, trebuie să ştiu ce se întâmplă atunci când un Protector îmbătrâneşte — când se petrece asta, plus toţi factorii determinanţi. Probabil că o copie a raportului se găseşte în secţiunea Medicală. Poate c-a fost actualizată. Hratchp, trebuie să aflăm ce ar putea stopa dezvoltarea corespunzătoare a arborelui-vieţii în braţele galactice. Ai nevoie de agronomi, cercetători medicali, chimişti, astrofizicieni. Foloseşte valea Pitchok şi nu uita că mediul a fost locuibil. Încearcă să faci experienţe cu solul, să reduci intensitatea luminii stelare, să reduci radiaţiile… voi, cei din secţiunile Fizică şi Inginerie — am nevoie de un motor cu fuziune pentru manevrele în interiorul sistemului planetar. Îmi trebuie vehicule de lansare pentru tot ceea ce construim. Proiectaţi-le! Toţi Protectorii fără copii de pe planetă căutau un scop pentru care să trăiască, o Cauză. Iar Phssthpok Ie-o oferi.

În cele din urmă, nava alcătuită din trei module îşi făcu apariţia pe nisipul din apropierea Bibliotecii. Armata lui Phssthpok o asambla. Avem nevoie de monopoli, avem nevoie de rădăcinile şi seminţele arborelui-viepi, avem nevoie de cantităţi enorme de hidrogen combustibil. Căuşul statoreactorului nu va funcţiona sub o anumită viteză. Tot ceea ce ne trebuie există în Golful Meteor. Le putem lua! Pentru prima dată în douăzeci de mii de ani, Protectorii fără copii de pe Pak se pregăteau de război.

Propriul său virus OQ folosit asupra Prăsitorilor, cu echipe finale care să-i vâneze pe supravieţuitori… Noi Protectori fără copii, alăturându-se armatei sale… Hratchp raportându-i secretul straniu şi complex al rădăcinii arborelui-vieţii…

Ceva lovi de trei ori în blindaj.

Pentru o clipă, Phssthpok crezu că fusese o amintire, într-atât se afundase în visare. Apoi sări în picioare, privind în sus, spre un punct de pe peretele curb al calei. Mintea lui o porni la galop.

Ştiuse că la suprafaţa nisipului exista un tip de proces de fotosinteză nonorganică. Acum extrapola: curenţi în nisip, fotosinteză desfăşurându-se deasupra, curenţi aducând hrana în jos, spre formele de viaţă mai mari. Ar fi trebuit s-o ghicească mai devreme şi să fi verificat. Se sclerozase. Vârsta şi motivaţiile tot mai reduse îl afectau mai devreme decât ar fi fost firesc.