Evanghelia eseniană

„Templul Sfânt poate fi construit

Numai cu vechile Comuniuni,

Acelea care sunt vorbite,

Acelea care sunt gândite,

Şi acelea care sunt trăite.

Pentru că dacă sunt spuse numai cu gura,

Ele sunt ca stupul mort

Pe care albinele l-au părăsit

El nu mai dă miere.

Comuniunile sunt o punte

Între om şi îngeri

Şi întocmai ca o punte,

Ele nu pot fi construite decât numai cu răbdare,

Pentru că iată, chiar un pod peste un râu

Este făcut piatră cu piatră

Până ce se poate trece de pe un mal pe celălalt.

Comuniunile sunt în număr de patrusprezece,

După cum îngerii Tatălui Ceresc

Sunt şapte,

Şi îngerii Maicii Pământeşti

Sunt tot şapte.

Şi după cum rădăcinile pomului

Se afundă în pământ şi sunt hrănite,

Iar ramurile lor

Se întind ca nişte braţe spre ceruri,

Tot aşa omul, asemenea trunchiului copacului,

Cu rădăcinile sale se afundă

În sânul Maicii sale Pământeşti,

Iar sufletul său se înalţă

Către stelele strălucitoare ale Tatălui său Ceresc.

Iar rădăcinile Arborelui

Sunt îngerii Maicii Pământeşti

Iar ramurile lui,

Îngerii Tatălui Ceresc.

Şi acesta este Arborele Sfânt al Vieţii

Care se înalţă în Marea Eternităţii.

Prima Comuniune este cu

Îngerul Soarelui.

El vine în fiecare dimineaţă

Şi, asemenea unei logodnice, iese din camera sa,

Pentru a arunca lumina aurie asupra lumii.

O, tu nemuritor cursier, scânteietor de lumină

Înger al Soarelui!

Nu există căldură fără tine.

Nici foc,

Nici viaţă.

Frunzele verzi ale arborilor

Te venerează.

Prin tine, micul bob de grâu

Se metamorfozează în râuri de fire aurii

Unduind în bătaia vântului.

Prin tine înfloreşte floarea.

În străfundul fiinţei mele,

Niciodată nu mă voi ascunde

De tine.

Înger al Soarelui,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti,

Intră în Templul Sfânt din mine

Şi dă-mi focul vieţii!

Cea de-a doua Comuniune este cu

Îngerul Apei.

El aduce ploaia pe câmpiile însetate

Şi umple puţurile aride.

Da, noi te venerăm

Apă a vieţii.

Din marea cerească

Curg şi şiroiesc ape

Către izvoarele nesecate.

În sângele meu curg

Mii de izvoare pure,

Şi vapori, şi nori,

Şi toate apele

Care se răspândesc pe toate cele şapte împărăţii

Toate apele

Pe care le-a făcut Creatorul

Sunt sfinţite.

Vocea Domnului

Este deasupra apelor;

Vocea Sa izbucneşte în tunet.

Domnul domneşte asupra tuturor apelor.

Înger al Apei,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti,

Intră în sângele care circulă în mine

Spală-mi corpul în ploaia

Care cade din ceruri

Şi dă-mi Apa Vieţii!

Cea de-a treia Comuniune este cu

Îngerul Aerului

Care răspândeşte parfumul

Suav al câmpurilor,

Al ierbii de primăvară după ploaie,

Al mugurilor de

Trandafiri de Sharon.

Noi venerăm Suflul Sacru

Care este mai presus

De toate lucrurile create.

Pentru că, iată, spaţiul luminos,

Etern şi suveran

În care se deplasează nenumăratele stele

Este aerul pe care îl inspirăm

Şi aerul pe care îl expirăm.

Iar în momentul care separă inspiraţia

De expiraţie

Sunt ascunse toate misterele

Grădinii Infinite.

Înger al Aerului,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti

Intră adânc în mine

Asemenea rândunicii care împodobeşte cerul,

Ca să cunosc secretele vântului

Şi muzica stelelor.

Cea de-a patra Comuniune este cu

Îngerul Pământului.

El este acela care face să ţâşnească

Grăunţele şi strugurii

Din plenitudinea pământului.

El este acela care face să se nască copiii

În pântecele mamelor, din unirea cu soţii lor.

Aceluia care cultivă pământul

Cu cele două mâini ale sale

Îi va aduce,

Din abundenţă, fructe şi grâu,

Spice aurite

Care cresc pe pământ

În timpul primăverii,

Peste tot cât se întinde pământul,

Peste tot unde curg apele,

Peste tot unde străluceşte soarele,

Pentru a dărui oamenilor hrana lor de toate zilele.

Aduc omagiu acestui pământ întins,

Ale cărui drumuri duc departe,

Acestui bogat şi fecund pământ

Care este Maica ta, plantă sacră!

Da, aduc omagiu solului

Pe care creşti tu,

Tu care împrăştii un parfum atât de dulce,

Produs bun al Domnului.

Acela care însămânţează grâu, iarbă şi fructe,

Seamănă Legea.

Secerişul său va fi abundent.

Recolta sa va ajunge la maturitate pe coline.

Pentru a recompensa pe aceia care respectă Legea,

Domnul le trimite Îngerul Pământului,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti,

Pentru a face să crească plantele,

Pentru a face ca pântecul femeii să fie fertil

Şi astfel, Pământul să nu înceteze niciodată să răsune

De râsul copiilor.

Să adorăm pe Domnul în El!

Cea de-a cincea Comuniune este cu

Îngerul Vieţii

Acela care dă putere şi vigoare omului.

Pentru că, iată, dacă ceara nu este pură,

Cum ar putea lumânarea să dea o flacără constantă?

Mergi, atunci, către arborii cu ramuri înalte

Şi înaintea unuia dintre ei, care este frumos,

Înalt şi majestos,

Spune aceste cuvinte:

«Te salut pe tine, O, bunule Arbore al Vieţii,

Făcut de Creator!»

Atunci Râul Vieţii

Va curge între tine şi Fratele tău,

Arborele.

Şi, astfel, tu vei avea

Sănătatea corpului,

Sprinteneala picioarelor,

Auzul fin,

Braţele puternice

Şi privirea de vultur.

Astfel este Comuniunea

Cu Îngerul Vieţii,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti.

Cea de-a şasea Comuniune este cu

Îngerul Bucuriei.

El este acela care coboară pe pământ

Pentru a da frumuseţe tuturor oamenilor.

Pentru că Domnul nu poate fi slăvit cu tristeţe

Nici cu crize de disperare.

Abandonaţi plânsetele şi lamentările voastre

Şi cântaţi Domnului un nou cântec:

Cântaţi Domnului întreg Pământul.

Fie ca cerurile să se bucure

Şi Pământul să se înveselească.

Fie să se bucure câmpurile,

Fie ca toate apele să aplaude,

Şi colinele să se bucure împreună

În faţa Domnului.

Pentru că vă veţi naşte în bucurie

Şi veţi creşte în pace,

Veţi auzi cântând munţii şi colinele.

Înger al Bucuriei,

Sfânt mesager al Maicii Pământeşti,

Voi cânta pentru Domnul

Atât cât voi trăi.

Voi cânta laude Dumnezeului meu

Cât timp voi exista.

Cea de-a şaptea Comuniune este cu

Maica Pământească,

Care ne trimite îngerii Săi

Pentru a călăuzi rădăcinile omului

Şi a le trimite adânc în pământul binecuvântat

Noi o invocăm pe Maica Pământească,

Apărătoarea Sfântă!

Păstrătoarea!

Ea este Aceea care va reface lumea!

Pământul Îi aparţine

Şi răspunde de deplinătatea lumii

Şi de toţi cei care o locuiesc.

Noi adorăm pe buna, puternica,

Binefăcătoarea Maică Pământească

Şi toţi îngerii Săi,

Generoşi, curajoşi

Şi plini de putere;

Surse ale stării de bine şi ale sănătăţii.

Prin strălucirea şi gloria Ei

Plantele cresc pe pământ

Datorită izvoarelor inepuizabile.