StaVl Zosimov Premudroslovsky - Detectiv nebun. Detectiv amuzant

– a spus Vo! – Bedbug a devenit mândru de subordonații săi. – și de unde ai calculat asta, coleg?

– He, am văzut-o singură, am vrut să-l scot de pe mobil, dar bateria era moartă.

– Scuze. – Klop oftă.

– Ce anume? Sneezy. întrebă Klop.

– Este păcat că bateria este moartă. – Am aruncat lacrimile de pe scaun și m-am plimbat prin cameră. – Nu trebuie să-mi mișc creierele.

– Da, toate prostiile astea, șefu. Rahatul este desenat de cai și, dacă nu, nu sunt prins cu mâna roșie și totul aici este doar trecut pentru raportul trimestrial pentru premiere. – a încheiat bătrânul și a început să se ridice.

– Stai, apchi, ticălosule! – l-a tras pe Harutun pe bătrân. – ce să facem, Patron?

– Acesta este un abuz de autoritate! – bătrânul era indignat.

– Si taci! Lată Ottila. – Expresia va arăta. Sunteți vinovat și, dacă doriți să mergeți în zonă, veți sta până dimineața, când va ajunge laboratorul expert. Sau, îți aloc o sută de ore de muncă în gospodărie. fortăreața curții.

– Aici? – a întrebat bătrânul în pantaloni scurți care stătea pe podeaua bucătăriei.

– Ridică-te și scutură-l, reținut. Harutun vă va explica totul pe parcurs. Da, Harutun, aproape că am uitat: ia-i o mărturisire pur de inimă, în cazul în care nu te-ai prezentat la muncă, nu găsești un cuțit, nu-l atingeți doar cu mâinile, înfășurați-l într-o pungă. Iar tu, bătrân, dacă vei lucra cu glorie, vei costa doar un centru al mistrețului.

– Încă, încă? – bătrânul era indignat. – Unde îl voi primi?

– Taci, apchi, când șeful pronunță un verdict.

– Uh, apropo, îl puteți tăia. Du-te, mâine la ora șase, începe mineritul. Da, și ia-ți o periuță de dinți cu tine și îți voi găsi un bol. Uite, vei mânca pe rând cu câinele. Dacă Polkan permite. Vei dormi în baie.

– Și poate fi ultimul cuvânt? întrebă bunicul.

– Continuați!

– Și cine va comanda?

– Doar eu. Continuă. Și nu uitați de mistreț…

Ancefalopatul l-a condus pe bătrân la ieșirea din cetate și a mers repede spre șef.

– Ce, vom face? Sneezy!

– Ce? Ești coleg, toxicoman?

– Nu, ce ești. Dar m-am gândit că, apchi, este necesar să se efectueze o examinare?! Și imediat.. Și apoi … – Harutun ezită.

– Și atunci ce? Du-te acru? – examinând bashul din toate părțile a întrebat Ottil.

– Nu. Dar expertiză. Până la urmă, verdictul a fost deja adoptat?!

– De cine? Judecătorul?

– Nu, apchi, de către tine, dar ai dreptul la un verdict pre-proces cu privire la infracțiuni în special minore, mai ales înainte de culcare doar…

– Ei, hai, dar numai de dragul unei concluzii de lucru.

Au bătut o țigară și s-au așezat să fumeze.

Dimineața se apropia și s-au așezat la masă și au motivat ca Holmes și Watson, cu atât mai mult cu cât Holmes a fumat opiu și acest lucru nu l-a împiedicat să facă concluzii deductive. Dar Watson a băut doar whisky, vișine, s-a arătat mai scurt, ca Lestrade, și din această cauză au fost mut și au fost tăiați sub Sherlock. Alcoolul întunecă mintea, așa că Guvernul lumii permite, huiduiește și interzice răsărirea pe Pământ. Dar prostul nu trebuie să mănânce nimic. El este pentru că este un prost și nu știe nicio măsură. Amândoi erau însă disensori și pe această temă au motivat așa.

– Campania aici, în sat, cineva a plantat cânepa Chuy și a bătut satul. – A început Bedbug.

– Dar cine? apchi, idot sau om bătrân? – a continuat Harutun.

– Sau poate un terț? Și aceștia nu pot fi decât martori ai celor întâmplate și au decis să înainteze, după ce au încercat.

– Toad, apchi.

– Ce, broasca?

– Numele bătrânului, apchi, – Toad.

– Broasca? Hae. Să existe un ciupercă… Un ciupercă albă în onoarea unei lebede albe.

– Ce? Sneezy.

– Nu, nimic. Ei, ce, du-te?!.. Dar nu. Așteptați… Haide, mâncați-l împreună?!

Harutun a deschis ochii și și-a aruncat limba ușor surprinsă.

– NU contra? întrebă el, aruncându-și ochii cu răutate spre Ottil. – nu ai mâncat toată ziua și noaptea în conformitate cu planurile condamnaților dependenți?

– Da, apchi, mai exact. – lovindu-și mâinile, Harutun alergă brusc și se așeză pe un alt scaun.

– Ce s-a asezat? – Ottila a condus.

– Ce, ce… eu și ce sunt? – Corpul s-a zguduit și s-a înroșit.

– Du-te, ia-o: există ciorbă, există linguri, farfurii, frigider, – Klop a început să dea cu mâinile, reprezentând bucătăria. -… există un bucătar. Ei bine, știi… O afacere serioasă s-a rotit.

– Ce? Despre anasha? – sufocând prin supă, Harutun oftă.

– Doar nu te strecura. Suge-l și nu-ți strica pofta de mâncare.

Harutun a urmat sfaturile bucătarului și a supt-o singur.

– Este necesar să se stabilească supraveghere cu privire la o nichelă și să se prindă toți dependenții de droguri.

– Doar, apchi, vom petrece ziua de muncă în comunitate în sat.

– Exact! Și mareșalul va acoperi toate cheltuielile noastre. Și pentru a descrie și distruge toate drogurile…

– Și atunci vom distruge această nichelă.

– Este legal? Sneezy

– Ce?

– Ei bine, despre mistreț, apchi.

– Vă jigniți, acest lucru va fi inclus în raport, ca bonus pentru câinele oficial Polkan, pentru capturarea Idot și Toad.

– Dar eu, apchi, am fost cel care i-a prins?

– Tu, dar tot îmi ești dator, îți amintești?

– Da, apchi, mi-ai amintit.. Să fie Polkan.

– … Și vom trimite raportul pe internet către Marshall.

– L-ai văzut vreodată pe Mareșal, apchi. – Arutun a încetinit lingura.

– Nu. Deși am lucrat cândva ca adjutant al său.

– Deci, cine a semnat documentele? – Arutun întinse mâna pentru hering și mâneca atingea stratul gras de bors. Există o fereastră în ușa lui, ca într-o casa de marcat: există acte secrete și groapă, la care, vă spun un secret, am scuipat de mai multe ori.

– Și nu știa? Sneezy.

– Dacă nu ar recunoaște, atunci nu aș fi aici.

– Nu înțeleg, ai trăit acolo ca brânza în unt, de ce ai nevoie să scuipe?

– În această țară, scuipatul este o insultă, iar în patria mea este un semn de salut și dragoste, ca un sărut. La urma urmei, atunci când te sărută, sugi de drogul partenerului tău. Și acesta este un sărut în depărtare… Nimeni nu i-a văzut chipul. Ei bine, bine, mănâncă și du-te la ceas.

– Și tu? Sneezy.

– Și mă gândesc. Dacă ce?!.. – Klop a căscat. Sunt sub zhinka.

– În dormitor?

– În toaletă, berbec, desigur. Mai bine închideți-le în garaj. De acolo, tot nu vor ieși până dimineața.

– Și mașina? Sneezy.

– Ce masina?

– Ei bine, de când garajul, apchi, atunci există o mașină?

– A fost o dată, mai exact, o motocicletă. Izya a rupt, acum doar o bucată de metal sfărâmată, întinsă în jurul…

– Ei bine, m-am dus, sef?! Sneezy.

Dimineața a venit bătrânul Toad și, după ce a primit instrucțiuni, a mers să curețe hambarul. În hambar multă vreme mâna stăpânului nu a fost aplicată și tot ce era acolo era acoperit cu rahat. Ottila, ca de obicei, s-a așezat să alinieze unghiile. Vreau să notez că toți detectivii au un hobby care îi determină să se gândească: Holmes are vioară, Poirot are încredere în celulele sale gri fără interferențe, Agent Kay are o plăcintă și Klop a îndreptat unghiile. Și când au terminat, îi va conduce și îi va sfâșia înapoi, pentru a-i îndrepta din nou și, în același timp, a simți un zâmbet de gândire.