Сборник - Carte de rugăciuni

Psalmul 135 Aliluia

Acest psalm este scris pentru iudeii care s-au întors din robie. Psalmul este numit "multmilostiv" din cauza că aproape după fiecare stih se repetă cuvântul milă.

1 Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui. 2Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui. 3Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui. 4Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui. 5Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui. 6Cel ce a întărit pămîntul pe ape, că în veac este mila Lui. 7Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui. 8Soarele, spre stăpînirea zilei, că în veac este mila Lui. 9Luna şi stelele spre stăpînirea nopţii, că în veac este mila Lui. 10Cel ce a bătut Egiptul cu cei întîi-născuţi ai lor, că în veac este mila Lui. 11Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui. 12Cu mînă tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui. 13Cel ce a despărţit Marea Roşie în două, că în veac este mila Lui. 14Şi a trecut pe Israel prîn mijlocul ei, că în veac este mila Lui. 15Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac este mila Lui. 16Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustie, că în veac este mila Lui. 17Cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui. 18Cel ce a omorît împăraţi tari, că în veac este mila Lui. 19Pe Sihon, împăratul amoreilor, că în veac este mila Lui. 20Şi pe Og, împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui. 21Şi le-a dat pămîntul lor moştenire, că în veac este mila Lui. 22Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui. 23Căîn smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac este mila Lui. 24Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui. 25Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui. 26Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că în veac este mila Lui.

Psalmul 136 Al lui David, prin Ieremia

După fericitul Teodorit, în acest psalm evreii care s-au reîntors din robie povestesc cum a fost în Babilon. Psalmul include suspinele fiecărui credincios, care a suportat ispite de la păcate şi acum plânge şi se tânguieşte după Sionul Ceresc.

1La rîul Babilonului, acolo am şezut şi am plîns, cînd ne-am adus aminte de Sion. 2în sălcii, în mijlocul lor, am atîrnat harpele noastre. 3Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cîntare, zicînd: "Cîntaţi-ne nouă din cîntările Sionului!" 4Cum să cîntăm cîntarea Domnului în pămînt străin? 5De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6Să se lipească limba mea de grumazul meu de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărîmării Ierusalimului, cînd ziceau: "Stricaţi- 1, stricaţi -1pînă la temeliile lui!" 8Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

Slavă…

Psalmul 137

Al lui David, al lui Agheu şi al lui Zaharia

Fericitul Teodorit: "După reîntoarcerea din Babilon iudeii, cu ajutorul Domnului, au biruit popoarele care s-au ridicat împotriva lor". în psalm iudeii înalţă lui Dumnezeu un cântec de mulţumire.

1Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele gurii mele, şi înaintea îngerilor îţi voi cînta. 2închina-mă-voi în locaşul Tău cel sfînt şi voi lăuda numele Tău, pentru mila Ta şi adevărul Tău; că ai mărit peste tot numele cel sfînt al Tău. 3în orice zi Te voi chema, degrab mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea, 4Să Te laude pe Tine, Doamne, toţi împăraţii pămîntului, cînd vor auzi toate gra-iurile gurii Tale, 5Şi să cînte în căile Domnului, că mare este slava Domnului. 6Că înalt este Domnul şi spre cele smerite priveşte şi pe cele înalte de departe le cunoaşte. 7De ajung la necaz, viază-mă! împotriva vrăjmaşilor mei ai întins mîna Ta şi m-a izbăvit dreapta Ta. 8Domnul le va plăti lor pentru mine. Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mîinilor Tale nu le trece cu vederea.

Psalmul 138Al lui David, întru sfârşit

După tâlcuirea Sfântului Atanasie, acest psalm descrie Purtarea de grijă a Domnului pentru întreg universul şi pentru fiecare în parte şi chiar pentru fiecare gând al nostru.

1Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut. 2Tu ai cunoscut şederea mea şi seu-larea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe. 3Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat, şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut. 4Că încă nu este cuvînt pe limba mea 5Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mîna Ta. 6Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. 7Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi? 8De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi pogorî în iad, de faţă eşti. 9De voi lua aripile mele de dimineaţă, şi de mă voi aşeza la marginile mării 10Şi acolo mîna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta. 11Şi am zis: "Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dim-prejurul meu". 12Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei. 13Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pîntecele maicii mele. 14Te voi lăuda, că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrurile

Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte. 15Nu sînt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pămîntului. 16Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvîrşi şi nici una din ele nu va fi nescrisă. 17Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpînirea lor. 18Şi-i vor număra pe ei şi mai mult decît nisipul se vor înmulţi. M-am sculat şi încă sînt cu Tine. 19O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sînge, depăr-taţi-vă de la mine! 20Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii îţi hulesc numele. 21Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urît, şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mîhnit? 22Cu ură desăvîrşită i-am urît pe ei şi mi s-au făcut duşmani. 23Cer-cetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele 24Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică.

Psalmul 139Al lui David, întru sfârşit

Fericitul Teodorit: "Fericitul David, fiind gonit de Saul, îl cheamă în ajutor pe Domnul."

1Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte, 2Care gîndeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război. 3Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor. 4Păzeşte-mă, Doamne, de mîna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gîndit să împiedice paşii mei. 5Pusu-mi-au cei mîndri cursă mie şi funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală. 6Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele". 7Doamne, Doamne, puterea mîntu-irii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război. 8Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mîna păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăseşti, ea să nu se trufească. 9Vîrful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei! 10Să cadă peste ei cărbuni aprinşi;