Danilo Clementoni - Întoarcerea Pe Pământ

- Am înțeles, a spus Jack, zâmbind cu amărăciune. E evident că nu ești făcută pentru căsătorie. Și, ridicând paharul, a rostit un melancolic ”În cinstea noastră”.

Chelnerul a sosit aducând câteva Samoons 13proaspăt scoase din cuptor, întrerupând, din fericire, acel moment de tristețe.

Recunoscător pentru această întrerupere, Jack a încercat să-și alunge rapid câteva amintiri care-i veniseră brusc în minte. Erau povești deja îngropate. În acest moment, era în compania unei femei frumoase, și trebuia să fie atent la ea. Nu era o treabă prea dificilă.

Muzica ambientală era numai bună. În lumina celor trei lumânări amplasare în centrul mesei, Elisa arăta splendid. Părul ei avea accente aurii și arămii iar pielea ei fină era bronzată de soare. Ochii pătrunzători erau de un verde profund. Folosindu-se de buzele moi încerca să tragă o bucată de sturionde pe osul pe care îl ținea între degete. Incredibil de sexy.

Elisa nu avea de gând să lase să-i scape momentul de slăbiciune al colonelului. A pus osul pe marginea farfuriei și și-a lins sosul de pe degete cu o nonșalanță aparentă. Coborându-și capul, s-a uitat al el cu atâta intensitate încât Jack simțea că-i zboară inima din piept și-i aterizează pe farfurie.

Dându-și seama că nu mai deținea controlul situației, colonelul a încercat să-și revină. Nu mai avea vârsta la care să se poarte ca un băiețandru lovit de amor, dar era ceva incredibil de atrăgător la ea.

Inspirând adânc, și-a șters fața cu mâinile și a încercat să spună:

- Crezi că reușim să terminăm și ultima bucată?

Ea a zâmbit, a luat cu delicatețe ultima bucată de sturion și, aplecându-se, a dus-o spre gura lui. În acea poziție, decolteul rochiei s-a deplasat ușor, dezvăluindu-i sânii generoși. Jack, vizibil jenat, a luat numai o îmbucătură. Nu a reușit, însă, să evite atingerea buzelor lui de către degetele ei. Și-a dat seama că este tot mai emoționat. Elisa se juca cu el precum o pisică o face cu un șoarece iar Jack nu reușea să se apere.

Apoi, luând aerul unei fetițe inocente, s-a reașezat în scaun ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic și i-a făcut un semn chelnerului înalt și slab, care a sosi imediat.

- Cred că e timpul pentru niște ceai de nucșoară. Ce spui, Jack ?

Încă încercând să-și revină din incidental anterior, a bâlbâit ceva:

- Ăăăă, da. Sigur. Îndreptându-și sacoul, a încercat să adopte un ton mai relaxat, adăugând:

- Mi se pare că este bun pentru digestie.

Și-a dat seamă că spusese ceva ridicol, dar nu-i venise altceva în minte pe moment.

- Totul este foarte drăguț, Jack. A fost o seară plăcută. Dar să nu uităm motivul pentru care ne-am întâlnit. Trebuie să-ți arăt ceva, nu?

În acele momente, colonelul se gândea la orice numai la muncă nu. Dar avea dreptate, totuși. Miza era mult mai importantă decât un flirt prostesc. Adevărul este, însă, că nu i se părea prostesc deloc acel flirt.

- Desigur, a spus el, încercând să-ți recupereze expresia autoritară. Abia aștept să aflu ce ai descoperit.

În acel moment, bărbatul cel gras din mașină, care ascultase totul, a strigat:

- Ce ticăloasă! Toate femeile-s la fel. Întâi te lasă să crezi că îți dau luna de pe cer, și după aia te lasă baltă ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic.

- Cred că ăia zece dolari ai tăi se vor odihni curând în buzunarul meu, a spus tipul mai slab, urmându-și comentariul de un râs sănătos.

- Sincer să fiu, puțin îmi pasă cine ajunge în pat cu profesorul. Nu uita că suntem aici numai ca să aflăm ce știe. În timp ce încerca să-și găsească o poziție mai confortabilă în scaun, din cauza unei dureri de spate care-l încerca, a adăugat:

- Ar fi trebuit să găsim o modalitate de a plasa o camera în blestematul de restaurant.

- Da, eventual chiar sub masa. Așa am fi avut o priveliște a coapselor ei.

- Ce idiot! Care tâmpit te-a ales pentru misiunea asta?

- Șefu’, amice. Și te-aș sfătui să nu-l insulți. Știe multe despre dispozitivele de ascultare și este posibil să fi montat microfoane și în mașina asta.

Tipul cel mare s-a cutremurat. Pentru o clipă, a crezut că i s-a oprit inima. Voia să-și construiască o carieră, iar insultarea superiorului său direct nu era chiar cea mai inspirată mișcare în acest sens.

- Termină cu tâmpeniile, a spus el, încercând să pară serios și profesional. Concentrează-te să terminăm treaba și hai să ne întoarcem la bază cu ceva concret. Zicând acestea, se uita în noaptea adâncă, într-un punct fix nedefinit prin parbrizul ușor aburit al mașinii.

Elisa și-a scos mult-iubitul calculator din geantă. L-a așezat pe masa și a început să deruleze printre poze. Colonelul, a cărui curiozitate fusese trezită, a încercat să se concentreze pe ceva, dar nu-i permiteau unghiurile. Găsind ceea ce căuta, s-a ridicat și a s-a mutat lângă el.

- Acum, zise ea, fă-te confortabil, e o poveste lungă. O să încerc să o rezum cât de mult posibil.

Derulând rapid în josul ecranului, a găsit o poză cu o tabletă gravată cu desene ciudate și scrieri cuneiforme.

- Aceasta este o poză a uneia dintre tablele găsite în mormântul regelui Baldwin al II-lea al Ierusalimului, a continuat Elisa. Se crede că este primul care ar fi deschis Peștera Macpela, cunoscută și ca Peștera Patriarhilor, în 1119. Acolo se crede că ar fi îngropați Abraham și fiii săi Isac și Iacob. Aceste morminte subterane au fost descoperite sub clădirea cunoscută azi ca și Moscheea, sau Sanctuarul lui Abraham în Hebron, pe Malul Vestic. Ajunsă aici, i-a arătat o poză cu moscheea.

- În interiorul acestor morminte, pe lângă multe alte lucruri, regele a găsit un set de table care ar fi aparținut lui Abraham. Se crede chiar că reprezintă un fel de jurnal ținut de acesta, în care înregistra cele mai importante evenimente ale vieții sale.

- Observațiile sale de călătorie, a sugerat Jack, sperând să facă o impresie bună.

- Într-un fel, da. Pentru cineva care a trăit în acea perioadă istorică, a scris destul de mult în timpul călătoriilor sale.

A derulat la o altă poză și a continuat explicațiile. Cei mai mari experți în limbaj și reprezentări grafice ai timpurilor noastre au încercat să traducă scrierile de pe tablete. Evident, părerile sunt împărțite referitor la anumite aspecte, dar toți sunt de acord că asta – a continuat ea, mărind detaliul unei poze- poate fi interpretat ca ”vas”, sau ”cupa zeilor”. Urmează apoi cuvintele ”înmormântare”, ”secret” și ”protecție” care sunt, de asemenea, clare.

Jack începea să fie ușor confuz, dar continua să dea din cap aprobator, pentru a o convinge pe Elisa că înțelegea totul perfect. Ea s-a uitat o clipă la el apoi a continuat.