Blake Pierce - Dispărută fără urme

Здесь есть возможность читать онлайн «Blake Pierce - Dispărută fără urme» — ознакомительный отрывок электронной книги совершенно бесплатно, а после прочтения отрывка купить полную версию. В некоторых случаях можно слушать аудио, скачать через торрент в формате fb2 и присутствует краткое содержание. ISBN: , Жанр: foreign_contemporary, foreign_detective, на румынском языке. Описание произведения, (предисловие) а так же отзывы посетителей доступны на портале библиотеки ЛибКат.

Dispărută fără urme: краткое содержание, описание и аннотация

Предлагаем к чтению аннотацию, описание, краткое содержание или предисловие (зависит от того, что написал сам автор книги «Dispărută fără urme»). Если вы не нашли необходимую информацию о книге — напишите в комментариях, мы постараемся отыскать её.

“O intrigă dinamică ce captivează de la primul capitol și nu-ți mai dă drumul.” – Midwest Book Review, Diane Donovan (cu referire la Dispărută fără urme)
“O capodoperă a genului thriller și mister! Autoarea a făcut o treabă magnifică dezvoltând personajele cu o latură psihologică atât de bine descrisă încât te simți în mintea lor, le urmărești temerile și te bucuri pentru succesul lor. Intriga este foarte inteligentă și te va ține captivat de-a lungul cărții. Plină de răsturnări de situație, cartea de ta ține treaz până ce vei întoarce ultima pagină. ” – Books and Movie Reviews, Roberto Mattos (cu referire la Dispărută fără urme)
Femei sunt găsite moarte în periferia rurală a Virginiei, ucise într-un mod grotesc, iar când FBI-ul este chemat, rămân blocați. Un criminal în serie este în libertate, mărindu-și frecvența, și știu că numai un singur agent este suficient de bun pentru a da de cap acestui caz: Agentul Special Riley Paige.
Riley însăși este în concediu medical, recuperându-se după întâlnirea sa cu ultimul ucigaș în serie, și, fragilă cum este, FBI-ul este reticent în a exploata mintea ei isteață. Totuși Riley, având nevoie să se lupte cu proprii săi demoni, se alătură echipei și vânătoarea sa o conduce printr-o subcultură tulburătoare a colecționarilor de păpuși, în casele unor familii destrămate și în cele mai întunecate canale ale minții criminalului. În timp ce Riley îndepărtează straturile, își dă seama că se confruntă cu un criminal mai bolnav decât și-ar fi putut imagina. Într-o cursă disperată contra cronometru, se trezește împinsă dincolo de limitele proprii, cu slujba în joc, propria familie în pericol și cu psihicul său fragil prăbușindu-se.
Totuși, odată ce Riley Paige se ocupă de un caz, nu renunță. O obsedează, conducând-o spre cele mai întunecate cotloane ale propriei minți, încurcând liniile dintre vânător și vânat. După o serie de răsturnări de situație neașteptate, instinctele sale o conduc spre un climax șocant pe care nici măcar Riley nu și l-ar fi putut imagina.
Un thriller psihologic întunecat, cu suspans palpitant, DISPĂRUTĂ FĂRĂ URME marchează începutul unei noi serii captivante – și a unui nou personaj îndrăgit – care te va face să întorci paginile până târziu în noapte.
Volumul #2 din seria Riley Paige este disponibil acum!

Dispărută fără urme — читать онлайн ознакомительный отрывок

Ниже представлен текст книги, разбитый по страницам. Система сохранения места последней прочитанной страницы, позволяет с удобством читать онлайн бесплатно книгу «Dispărută fără urme», без необходимости каждый раз заново искать на чём Вы остановились. Поставьте закладку, и сможете в любой момент перейти на страницу, на которой закончили чтение.

Тёмная тема
Сбросить

Интервал:

Закладка:

Сделать

Pe de altă parte, nu fusese niciodată genul de om care să atragă prea multă atenție. Copil fiind, se simțise practic invizibil. Acum, în sfârșit, reușise să se folosească de caracterul inofensiv în favoarea sa.

Doar acum câteva clipe stătuse fix lângă ea, la nu mai mult de șaizeci de centimetri depărtare. Cufundată în alegerea șamponului, nu-l observase deloc.

Cunoștea multe despre ea, totuși. Știa că o cheamă Cindy; că soțul ei deținea o galerie de artă; că lucra într-o clinică medicală de stat. Azi era una din zilele ei libere. Chiar acum vorbea la telefonul mobil cu cineva – sora ei, s-ar părea. Râdea la ceva ce îi spusese persoana respectivă. Se înnegrise de furie, întrebându-se dacă nu cumva râdea de el, așa cum toate fetele râdeau de obicei. Furia i se înteți.

Cindy purta pantaloni scurți, un maiou și ce păreau a fi adidași scumpi de alergat. O privise din mașină alergând și așteptă până își terminase cursa și se duse în supermarket. Îi cunoștea obiceiurile din zilele libere ca aceasta. Ducea lucrurile acasă, le punea la locul lor, își făcea duș și apoi se ducea cu mașina să se întâlnească cu soțul ei la prânz.

Silueta sa frumoasă se datora mult exercițiului fizic. Nu avea mai mult de treizeci de ani, dar pielea de pe coapse nu mai era fermă. Probabil că slăbise mult la un moment dat, poate destul de recent. Era cu siguranță mândră de asta.

Brusc, femeia se îndreptă spre cea mai apropiată casă. Bărbatul fu luat prin surprindere. Terminase cumpărăturile mai devreme decât de obicei. Se grăbi să se așeze în spatele ei la coadă, aproape dărâmând un alt client. Se dojeni în gând pentru asta.

În timp ce casierul scana produsele femeii, înaintă puțin câte puțin și se așeză extrem de aproape de ea – suficient de aproape încât să-i miroasă trupul, acum transpirat și înțepător după alergatul energic. Era un miros cu care se aștepta să se obișnuiască mult, mult mai bine cât de curând. Dar mirosul urma să se amestece cu o altă odoare – una care îl fascina datorită ciudățeniei sale și a misterului.

Mirosul durerii și a terorii.

Preț de o clipă, spionul se simți extaziat, chiar plăcut amețit, arzând de nerăbdare.

După ce plăti cumpărăturile, femeia împinse căruciorul prin ușile de sticlă automate și ieși în parcare.

Acum nu se mai grăbi să plătească pentru cele câteva produse ale sale. Nu avea nevoie să o urmărească până acasă. Fusese deja acolo – fusese chiar și înăuntru. Îi pipăi chiar și hainele. Își va continua supravegherea când avea să iasă de la serviciu.

Nu o să mai dureze mult, se gândi el. Nu o să mai dureze mult deloc.

* * *

După ce se urcă în mașină, Cindy MacKinnon stătu așa o clipă, simțindu-se agitată și neștiind de ce. Își reaminti sentimentul ciudat pe care tocmai îl avusese în supermarket. Era o senzație nefirească, irațională că ar fi fost urmărită. Dar era mai mult de atât. Îi luă ceva să pună punctul pe i.

În cele din urmă, își dădu seama că avusese senzația că cineva îi voia răul.

Tremură din tot corpul. În ultimele zile, această senzație venea și pleca. Se mustră singură, fiind convinsă că ideea era total nefondată.

Scutură din cap, descotorosindu-se de orice urmă a acelui sentiment. Pornind mașina, se forță să se gândească la altceva, și zâmbi cu gândul la conversația telefonică pe care o avusese cu sora ei, Becky. Mai târziu, în după amiaza aceea, Cindy avea să o ajute să organizeze o petrecere de aniversare fiicei sale de trei ani, cu tot cu tort și baloane.

Urma să fie o zi frumoasă, se gândi ea.

Capitolul 6

Riley stătea în SUV alături de Bill care schimba vitezele, urcând vehiculul 4x4 al Biroului sus pe dealuri, și își șterse palmele pe pantaloni. Nu înțelegea ce era cu atâta transpirație și nu știa ce să zică de faptul că se afla acolo. După șase luni de pauză, se simțea deconectată de la ceea ce îi transmitea corpul. I se părea ireal să fie înapoi la treabă.

Riley era tulburată de tensiunea stânjenitoare. Ea și Bill abia schimbaseră o vorbă în timpul traseului de peste o oră. Vechea lor camaraderie, veselia, relația lor stranie – nimic din toate astea nu era acolo. Riley era aproape sigură de ce era Bill atât de distant. Nu era din lipsă de politețe – era îngrijorare. Și el părea să aibă dubii cu privire la întoarcerea ei la muncă.

Conduseră spre Mosby State Park, unde Bill îi spusese că văzuse cea mai recentă victimă a crimei. Pe drum, Riley observă cu atenție peisajul din jurul său și, încet, vechiul său simț profesional începu să-și facă efectul. Știa că trebuia să se trezească la realitate.

Găsește-l pe nenorocit și omoară-l pentru mine.

Cuvintele Mariei o bântuiau, o ghidau, îi simplificau alegerea.

Dar nimic nu părea atât de simplu acum. În primul rând, nu putea să nu-și facă griji pentru April. Nu era ideal pentru nimeni din cei implicați să o trimită să stea acasă la tatăl ei. Dar azi era sâmbătă și Riley nu voia să aștepte până luni ca să vadă locul crimei.

Tăcerea profundă începu să-i intensifice anxietatea, și simți cu disperare nevoia să vorbească. Scormonindu-și creierul pentru a găsi ceva de zis, într-un final spuse:

“Și ai de gând să-mi spui ce se întâmplă între tine și Maggie?”

Bill se întoarse spre ea, cu o privire mirată, și nu-și putea da seama dacă era din cauză că rupsese tăcerea sau din cauza întrebării directe. Indiferent ce ar fi fost, regretă imediat. Sinceritatea sa, mulți i-o spuseseră, putea fi descurajantă. Nu intenționa niciodată să fie directă – doar nu avea timp de pierdut.

Bill oftă.

“Crede că am o aventură.”

Riley simți un fior de surpriză.

“Ce?”

“Cu jobul,” spuse Bill, râzând puțin amar. “Crede că am o aventură cu jobul. Crede că iubesc toate astea mai mult decât o iubesc pe ea. Îi tot spun că e o prostie. În fine, nu e ca și cum pot să-i pun capăt – nu jobului cel puțin.”

Riley dădu din cap.

“E exact ca Ryan. Obișnuia să fie gelos ca naiba când eram împreună.”

Se opri înainte de a-i spune întregul adevăr lui Bill. Fostul ei soț nu fusese gelos pe jobul lui Riley. Fusese gelos pe Bill. Se întrebase des dacă Ryan ar fi avut vreun motiv. În ciuda atmosferei stânjenitoare de astăzi, se simțea grozav de bine doar să se afle în apropierea lui Bill. Era acest sentiment pur profesional?

“Sper că nu am făcut drumul degeaba,” spuse Bill. “Locul crimei a fost curățat, să știi.”

“Știu. Vreau doar să văd cu ochii mei locul. Pozele și rapoartele nu sunt de ajuns pentru mine.”

Riley începu să se simtă puțin amețită acum. Era destul de sigură că din cauza altitudinii, cum urcaseră tot mai sus. Anticiparea contribuia de asemenea. Palmele îi transpirau în continuare.

“Cât mai avem?” întrebă ea, privind cum pădurea se îndesea din ce în ce mai mult, terenul din ce în ce mai izolat.

“Nu mult.”

Două minute mai târziu, Bill părăsi drumul pavat și continuă peste urmele uscate lăsate de cauciucuri. Vehiculul se zgâlțâi de-a lungul urmelor și se opri la aproximativ cinci sute de metri în pădurea deasă.

Opri motorul, apoi se întoarse spre Riley și o privi îngrijorat.

“Ești sigură că vrei să faci asta?” întrebă el.

Știa exact ce îl îngrijora. Îi era teamă că avea să fie transportată înapoi în captivitatea sa traumatizantă. Nu mai conta că era un caz cu totul diferit și un criminal diferit.

Читать дальше
Тёмная тема
Сбросить

Интервал:

Закладка:

Сделать

Похожие книги на «Dispărută fără urme»

Представляем Вашему вниманию похожие книги на «Dispărută fără urme» списком для выбора. Мы отобрали схожую по названию и смыслу литературу в надежде предоставить читателям больше вариантов отыскать новые, интересные, ещё непрочитанные произведения.


Отзывы о книге «Dispărută fără urme»

Обсуждение, отзывы о книге «Dispărută fără urme» и просто собственные мнения читателей. Оставьте ваши комментарии, напишите, что Вы думаете о произведении, его смысле или главных героях. Укажите что конкретно понравилось, а что нет, и почему Вы так считаете.

x