Blake Pierce - Înlănțuită

Riley știa din experiență personală că ucigașii nu erau niciodată mai periculoși ca atunci când începeau să se întoarcă împotriva lor înșiși.

Riley se gândi la ceva ce spusese mai devreme comisarul Alford.

“Criminalul nu e grăbit, până la urmă.”

Comisarul se înșela. Riley era sigură de asta.

Lui Riley îi păru rău pentru coronerul districtului, un bărbat supraponderal de vârstă mijlocie, când acesta întinse fotografiile pe biroul comisarului Alford. Imaginile afișau fiecare detaliu înfiorător al autopsiei lui Rosemary Pickens. Medicul legist, Ben Tooley, părea ușor bolnav. Era fără îndoială mai obișnuit să examineze cadavrele oamenilor care muriseră de atac cerebral sau de infarct. Arăta de parcă nu dormise și își dădu seama că rămăsese cu siguranță treaz noaptea trecută. Și Riley bănui că nu dormise profund ori de câte ori se lungise în pat.

Era dimineață, iar Riley se simțea remarcabil de odihnită. Patul ei fusese moale și confortabil și nici coșmarurile nici vreun intrus real nu îi perturbaseră somnul. Avusese o nevoie aprigă pentru o astfel de noapte. Și Lucy și comisarul Alford păreau vioi – dar coronerul era altă poveste.

– E la fel de rău ca la crima Marlei Blainey de acum cinci ani, spuse Tooley. Mai rău, poate. Doamne, după acea crimă, am sperat că o să dăm uitării astfel de lucruri. N-am avut norocul ăsta.

Tooley arătă grupului un prim-plan cu ceafa femeii. O rană mare și profundă era vizibilă și părul dimprejur era încâlcit cu sânge.

– A suferit o lovitură puternică în osul parietal stâng, spuse el. A fost suficient de tare încât să-i spargă ușor craniul. A cauzat probabil o comoție cerebrală, poate chiar și un scurt interval de inconștiență.

– Ce fel de obiect a fost folosit? întrebă Riley.

– Judecând după părul smuls și julitură, aș zice că a fost lovitura unui lanț greu. Marla Blainey a avut același gen de rană în aproximativ același loc.

Alford își scutură capul.

– Tipul ăsta e tot numai despre lanțuri, spuse el. Reporterii deja l-au poreclit “criminalul în lanț”.

Lucy arătă spre câteva prim-planuri strânse cu abdomenul femeii.

– Credeți că a fost bătută în general, de-a lungul timpului? întrebă ea. Vânătăile alea arată rău.

– Așa e, arată rău, dar nu sunt de la bătaie, spuse Tooley. Are astfel de contuzii peste tot din cauză că a fost legată atât de strâns cu lanțurile. Între lanțuri și cât de strânsă a fost cămașa de forță, a petrecut multă vreme în durere acută. La fel și cu Marla Blainey.

Grupul tăcu preț de o vreme, reflectând asupra semnificației acestei informații.

În cele din urmă, Lucy spuse:

– Știm că e mic și nu foarte puternic – și presupunem că este într-adevăr un “el”. Așadar se pare că le-a reprimat pe fiecare dintre femei cu o singură lovitură puternică în cap. Când au fost amețite sau inconștiente, le-a târât într-un vehicul din apropiere.

Текст предоставлен ООО «ЛитРес».

Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию на ЛитРес.

Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.

N. tr.: În franceză în textul original.

N. tr.: În spaniolă în textul original.